Chiar dacă vara a trecut, românii iubitori de bere pot privi cu încredere către vacanța de anul viitor, când ar putea beneficia de un preț redus la băutura favorită ca urmare a reducerii cu 15,4% a accizei aferente.
În cazul micilor producători independenți, care nu produc mai mult de 200.000 de hectolitri anual, guvernul a fost și mai darnic, reducând nivelul accizelor cu 18,75%, demonstrând că-i “merge mintea la rece”, atunci când vrea.
Astfel, potrivit Codului Fiscal recent adoptat de Parlament și promulgat de președinte, de la 1 ianuarie 2016 nivelul accizelor pentru bere va scădea de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenți a căror producție anuală nu depășește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato.
Potrivit expunerii de motive redactată de guvern, “măsura este impusă de scăderea consumului din 2012 și până în prezent cu 1,9 milioane hl bere, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite”.
Bucuria codului bine făcut!
Potrivit Asociației Berarii României, în ultimii doi ani, în urma majorilor de accize, consumul și, implicit, accizele colectate la buget au scăzut în mod constant. “În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piața berii, ca urmare a creșterii accizei, în condițiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producția de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA și alte taxe aferente producției de bere provenite doar de la membrii Asociației au scăzut cu 22 milioane Euro.”, susține Asociația. În 2014, volumul pieței berii a atins doar 14,9 milioane hl, în scădere cu 8,6% față de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a coborât la 74 l, de la 81 l în 2013.
Decizia guvernului de a atenua presiunea fiscală asupra băuturii preferate a românilor se explică prin faptul că aproximativ 60% din totalul accizelor colectate în categoria băuturilor alcoolice la buget provine din comercializarea berii. Volumul accizelor colectate la bere reprezintă 3,2 - 3,3% din accizele totale colectate în România și circa 1% din veniturile fiscale colectate de România.
Reducere potențială de 10% a prețului
Din prețul unei beri, aproximativ 50% reprezintă taxe. Numai reducerea accizelor ar putea permite producătorilor, în funcție de evoluția cererii, dar și altor costuri de producție, să ieftinească berea cu aproximativ 7-7,5%. Dacă adăugăm efectul scăderii TVA, care se aplică și accizelor, rezultă că presiunea fiscală asupra producătorilor de bere va scădea cu cel puțin 10%.
Măsura este și una de susținere a economiei autohtone, dat fiind faptul că peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, potrivit Asociației Berarii României, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.
Fabricat în România: Ce poate fi mai spumos?!
Și consumatorii de vinuri ar putea profita de modificările aduse Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2016, care prevede și scăderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. Potrivit expunerii de motive a guvernului, “măsura este impusă de faptul că 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din producția națională”.
Optimizarea colectării
Totodată, scade și nivelul accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01 lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur. Guvernul susține, de asemenea, că măsura este impusă de scăderea consumului din 2013 și până în prezent, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite.
De asemenea, a fost stabilit și un nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs, de la 781,77 lei /hl în prezent, schimbarea modului de taxare fiind menit a nu mai permite migrarea băuturilor fermentate în produse intermediare și invers în funcție de nivelul de impozitare.
Tulburarea băuturilor fermentate liniștite
Crește, în schimb, de la 1 ianuarie 2016, nivelul de impozitare pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs. “În acest fel se încurajează producția de băuturi fermentate liniștite din mere, pere și miere în detrimentul celor obținute din diferite siropuri fermentescibile, arome și coloranți”, susține executivul.
În opinia acestuia, nivelurile actuale de impozitare nu mai corespund realităților economice din România, ceea ce impune necesitatea reanalizării acestora.
Astfel, în prezent, nivelul accizelor pentru vinul liniștit, cidrul de mere și de pere, precum și pentru hidromel este 0 lei/hl de produs – nivel minim potrivit prevederilor europene, în timp ce pentru produse precum alcoolul etilic și produsele intermediare, nivelul accizelor este mult peste nivelul minim stabilit în Directiva 92/84/EEC.
“Diminuarea nivelului de impozitare la bere, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase, produse intermediare și alcool etilic va determina o creștere a producției fiscalizate, diminuarea evaziunii fiscale, scăderea prețurilor, precum și crearea de noi locuri de muncă pe tot lanțul comercial, dar și de noi capacități de producție”, afirmă guvernul, referindu-se la impactul economic al acestor măsuri.
Până în prezent, principalul jandarm al economiei, portavocea “responsabilității fiscale”, Banca Națională a României (BNR) n-a comentat impactul deflaționist pe care reducerea fiscalității la băuturi alcoolice l-ar putea avea. Probabil că guvernatorul Isărescu a preferat să se abțină, dat fiind statutul său privat de producător de vinuri.
