Direcția Națională Anticorupție (DNA) se plânge, în raportul de activitate pe anul trecut, că mai multe decizii ale Curții Constituționale i-au îngreunat activitatea în 2015, ducând la achitări în spețe de evaziune fiscală prin nevirarea taxelor reținute la sursă, la imposibilitatea emiterii de mandate de supraveghere tehnică în unele anchete sau la creșterea semnificativă a necesității prezenței procurorilor la ședințele de judecată din instanțe. DNA mai transmite că procurorii anticorupție nu se pot folosi deocamdată de beneficiile Legii Big Brother cu privire la stocarea și accesarea datelor privind comunicațiile electronice, în absența modificării corespunzătoare în acest sens a Codului de procedură penală.
"Principalul element care a influențat activitatea Direcției Naționale Anticorupție din perspectivă legislativă a fost reprezentat de deciziile Curții Constituționale cu privire la prevederi din Codul penal și din Codul de procedură penală. Imposibilitatea de a aplica prevederile neconstituționale a creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară, fiind esențială intervenția legiuitorului pentru a evita consecințe negative asupra funcționării sistemului judiciar", se arată în documentul citat.
DNA se referă, printre altele, la decizia CCR din 7 mai 2015 cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală săvârșite în modalitatea reținerii si nevărsării sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă. În această speță, CCR a constatat că legea nu definește noțiunea de “impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale.
CITEȘTE ȘI Kovesi: Mită cât banii pe 3 ani pentru autostrăzi și corupție generalizată în contracte. Nu am prins încă toți corupții! "(Decizia CCR – n.r.) a determinat pronunțarea de soluții de achitare pentru persoanele acuzate de aceste fapte, având în vedere că aceste fapte au apărut ca dezincriminate. Având în vedere că acest comportament prezintă, în mod vădit, un pericol social sporit și poate avea consecințe semnificative asupra bugetului de stat, considerăm că se impune promovarea de urgență a unei inițiative care să incrimineze faptele descrise într-o modalitate care să corespundă exigențelor Constituției, dar să asigure, în același timp, protejarea intereselor generale ale societății", consideră DNA.
DNA mai face referire, în raport, la decizia CCR nr. 496 din 23 iunie 2015, care a avut ca urmare publicitatea procedurii în cauzele având ca obiect confirmarea ordonanțelor prin care se dispune infirmarea soluțiilor de clasare. DNA arată că, în lipsa unei intervenții legislative care să stabilească procedura de urmat în funcție de etapa procesuală în care s-a dispus clasarea, în toate aceste cauze s-a dispus citarea persoanelor față de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică, iar persoanele nu dobândiseră calitatea de suspecți și nu aveau drepturi și obligații procesuale.
"În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența dosarului, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică sau de a folosi procedee probatorii care au caracter confidențial. Considerăm că se impune, în acest sens, promovarea unei inițiative legislative care să pună în acord dispozițiile art. 341 alin 5 C.pr.pen. cu decizia Curții Constituționale și să prevadă că persoana față de care se efectuează cercetări este citată numai dacă anterior clasării dobândise calitatea de suspect", se afirmă în raportul de activitate al DNA pe 2015.
CITEȘTE ȘI România a avut, în ianuarie, a doua inflație negativă din Uniunea Europeană O altă cauză de nemulțumire a DNA este decizia CCR nr. 641 din 11 noiembrie 2014, cu privire la caracterul public și la oralitatea procedurii desfășurate în camera preliminară.
"(Efectele deciziei CCR – n.r.) au fost resimțite începând cu anul 2015 și au determinat creșterea semnificativă (cu peste 40%) a numărului de participări în ședințele de judecată pentru procurorii din cadrul Secției judiciare. În lipsa unei soluții legislative cu privire la modul în care urmează să se desfășoare procedura în camera preliminară, diferite instanțe au adoptat practici diferite, fiind astfel esențial ca Parlamentul să adopte inițiativa legislativă deja promovată de Ministerul Justiției cu privire la modificarea art. 345 – 348 din Codul de procedură penală", notează DNA.
DNA își mai exprimă nemulțumirea în legătură cu decizia CCR nr. 603 din 6 octombrie 2015, prin care a fost dezincriminat conflictul de interese în mediul privat. "(Decizia – n.r.) a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârșite de funcționari publici care participă la luarea unei decizii prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relații comerciale. Considerăm că se impune promovarea de urgență a unei inițiative legislative care să pună în acord dispozițiile art. 301 C.pen. cu decizia Curții Constituționale, prin folosirea terminologiei existente în noul cod civil", se spune în raport.
CITEȘTE ȘI Finanțele s-au împrumutat 500 mil euro pe piața internă la cele mai mici costuri obținute vreodată DNA mai arată totodată că adoptarea Legii nr. 235/2015, așa-numita "Lege Big Brother", referitoare la stocarea și accesarea de către anchetatori a datelor privind comunicațiile electronice, "impune modificarea corespunzătoare a textului art. 152 C.pr.pen. pentru ca organele de urmărire penală să poată utiliza procedeul probatoriu constând în obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, procedeu care poate fi esențial pentru dovedirea infracțiunilor de corupție".
Recent, luna aceasta, Curtea Constituțională a decis că procurorii nu vor mai putea dispune ca supravegherea tehnică a unei persoane, prin metode precum interceptări telefonice, să fie efectuate și de "alte organe specializate ale statului", alături de organul de cercetare penală, în speță Parchetul și DNA, sau de poliție, dacă această sintagmă, care sugerează Serviciul Român de Informații, nu va fi clarificată.
Procurorul șef al DNA a anunțat, la prezentarea bilanțului pe anul 2015 al instituției, că în dosarele trimise în judecată banii dați drept mită au fost de 431 milioane euro, în timp ce statul român are de recuperat aproape 200 de milioane de euro din hotărâri definitive."În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018", a anunțat procurorul șef al DNA la prezentarea bilanțului instituției.
