Curtea de Conturi, instituție care a blocat activitatea băncilor pentru locuințe din România în urma unui control desfășurat în toamna anului trecut, a sesizat Direcția Națională Anticorupție în luna iunie 2016, printr-o sesizare comună împotriva celor două bănci de profil și a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, instituții pe care le acuză de un prejudiciu total de 384 milioane lei în derularea sistemului de economisire-creditare susținut de către stat, arată un document al Curții de Conturi.
În 2015, două echipe diferite ale Curții de Conturi au efectuat controale la cele două bănci pentru locuințe de pe piață, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituției.
Primul control, desfășurat la Raiffeisen Banca pentru Locuințe, a fost încheiat prin procesul verbal din 18 septembrie 2015, în timp ce controlul de la cealaltă bancă, BCR Banca pentru Locuințe, a fost încheiat prin procesul verbal din 26 octombrie 2015, arată news.ro.
Controlul pe aceeași temă de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a încheiat cu procesul verbal din 3 noiembrie 2015, arată documentul Curții de Conturi.
CITEȘTE ȘI Oficial. Români trimiși pe nedrept în Biroul de Credit. Amenzi de zeci de mii de lei pentru mai multe bănci cu nume Potrivit proceselor verbale, Curtea de Conturi a constatat prejudicii de 268,78 milioane lei la BCR Banca pentru Locuințe, de 59,97 milioane lei la Raiffeisen Banca pentru Locuințe și de 55,09 milioane lei la Ministerul Dezvoltării, valoarea totală a prejudiciilor din acest caz fiind de 383,8 milioane lei (85,3 milioane euro, la cursul actual), potrivit Curții de Conturi.
Conform raportului instituției care face auditul instituțiilor publice din România, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienți persoane fizice - copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptățiți să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinții acestora în calitate de reprezentanți legali”.
Pe baza acestor acuzații, Curtea de Conturi a sesizat DNA, prin adresa 40495 din 8 iunie 2016, o practică răspândită la instituția condusă de Nicolae Văcăroiu.
Astfel, potrivit datelor Curții de Conturi, instituția a trimis 35 de sesizări la procurorii DNA sau de la alte parchete doar în primele șapte luni din acest an, pentru prejudicii de peste 500.000 euro. În întregul an 2015, numărul de sesizări pentru prejudicii mari a fost de 39.
Totuși, sesizările Curții de Conturi au puțin succes în fața procurorilor.
În 2014 și 2015, din 13 sesizări ale Curții de Conturi pentru care procurorii au dat soluții, în 11 cazuri plângerile au fost clasate sau respinse.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Control ASF la Asirom. Liderul pieței asigurărilor și-a sacrificat clienții vechi de dragul vânzărilor noi Rapoartele Curții de Conturi au blocat complet sistemul de economisire-creditare din România, în condițiile în care cele două bănci românești pentru locuințe nu mai primesc depozite noi de la clienți, deponenții actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem.
Reprezentanții băncilor pentru locuințe se apără de acuzațiile Curții de Conturi făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, și care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetățenia română și cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire și creditare în domeniul locativ”.
De altfel, deciziile Curții de Conturi au fost contestate în instanță, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicați.
Controlul instituției conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care este susținut sistemul băncilor pentru locuințe.
Războiul s-a mutat în terenul legislației, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, dorește modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuințe.
Curtea de Conturi atrage atenția, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuințe sau pentru modernizarea caselor contractate după o perioadă minimă de cinci ani de economisire.
Potrivit raportului Curții de Conturi, la BCR Banca pentru Locuințe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienți la finalul perioadei de economisire, deși banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curții de Conturi, o rată de succes de 1,53%.
În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise.
Situația este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc și sunt subvenționate de către stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire.
CITEȘTE ȘI Recuperatorii nu mai au voie de astăzi să caute un datornic la serviciu sau să îl deranjeze noaptea Reprezentanții băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit și spun că modelul matematic pe baza căruia funcționează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenților.
Potrivit acestei argumentații, sistemul băncilor pentru locuințe, copiat după sistemul baupspar din Germania și Austria, este până la urmă un CAR pentru locuințe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat.
Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligație impusă clienților de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuși au permis acordarea de credite altor clienți, scopul fiind, deci, atins.
Sistemul funcționează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croația, Ungaria și România. Alte țări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar.
În plus, reprezentanții băncilor pentru locuințe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curții de Conturi expusă în raportul făcut public de instituție, băncile pentru locuințe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau și credite nu ar fi sustenabil și s-ar prăbuși.
Spre deosebire de băncile comerciale obișnuite, legislația interzice băncilor pentru locuințe să se împrumute pe piața de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienților sau de banii acționarilor.
Pe de altă parte, actorii implicați au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuințe, iar inițiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la mai multe comisii parlamentare.
CITEȘTE ȘI KPMG: Băncile europene au în portofolii credite neperformante de 1.200 miliarde de euro România are două bănci pentru locuințe, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, apărute după ce legislația românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.
Mai exact, statul plătește 25% din suma economisită în anul precedent de către client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.
Sistemul funcționează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului 99/2006.
La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuințe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuințe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile românești pentru locuințe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc.
