Derapajul bugetar care se prefigurează în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creșteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială, se arată în opinia Consiliului Fiscal referitoare la proiectul de buget pentru 2016, aprobat miercuri de guvern.
Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, construcția bugetară pentru 2016 este un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilității Fiscal - Bugetare era menită să prevină – legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe și a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată și foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar.
Proiectul de buget este întocmit cu un deficit bugetar de 2,95% din PIB, în condițiile în care prin Strategia fiscal-bugetară era prevăzută o țintă de 1,1% din PIB, ca urmare a angajamentului luat de România prin Compactul fiscal, document negociat de toate statele membre ale Uniunii Europene pentru prevenirea deficitelor mari și a supraîndatorării.
Consiliul fiscal afirmă că proiecția bugetară curentă compromite însăși ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli și își reiterează preocuparea de principiu față de următoarele aspecte:
- Este cel puțin chestionabilă , din perspectiva poziției ciclice a economiei, oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții.
- Consiliul fiscal este foarte rezervat în ceea ce privește eventualele implicații pozitive asupra creșterii economice pe termen lung pe care noul Cod Fiscal, axat pe reducerea impozitării consumului, le are.
- Deficitele bugetare ridicate proiectate implică menținerea pe termen mediu a datoriei publice exprimate ca pondere în PIB pe o traiectorie ascendentă.
- Ideea conform căreia ar fi suficientă menținerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB este eronată. Deficitul de 3% nu este câtuși de puțin o „țintă”, ci un plafon a cărui atingere este permisă doar în condiții ciclice adverse, de recesiune profundă, ceea ce, în mod evident, nu este nicidecum cazul în prezent în România.
- Există o diferență calitativă majoră între a avea încă deficite structurale/efective ridicate, ca urmare a unei traiectorii de ajustare fiscală mai puțin abrupte decât ar fi necesar, așa cum este într-adevăr cazul multor țări din UE, și atingerea unui nivel ridicat al deficitului structural/efectiv în urma unui derapaj deliberat, în flagrantă contradicție cu principiile și regulile instituite atât de legislația națională, cât și de tratatele europene, așa cum este cazul României în prezent.
Instituția consideră că veniturile din TVA sunt supraevaluate cu 3,2 miliarde de lei, în timp ce încasările din impozitul pe profit sunt subevaluate. Per total, Consiliul fiscal identifică o supraevaluare a veniturilor de circa 2 miliarde lei (0,3 % din PIB).
În schimb, nu are rezerve majore în ceea ce privește dimensionarea agregatelor de cheltuieli. Totuși, în ceea ce privește cheltuielile cu investițiile, care sunt programate cu 4 miliarde lei în plus față de execuția acestui an, Consiliul Fiscal nu exclude o evoluție similară cu cea din 2015, când cheltuielile prognozate nu au fost realizate.
În concluzie, Consiliul Fiscal consideră că proiectul de buget consemnează o abatere deliberată și de amploare de la toate regulile fiscale instituite atât de legislația națională, cât și de tratatele europene semnate de România, și induce o vulnerabilizare de proporții a poziției finanțelor publice complicând substanțial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse.
