Construirea politicii agricole comune după anul 2027, în perspectiva în care Ucraina ar putea deveni stat membru, iar bugetul UE ar putea fi comasat, este un subiect de interes pentru România, spune, la Maratonul Agriculturii de la Profit.ro TV, Liliana Piron, director executiv LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România). De asemenea, firmele din sectorul agricol vor trebui să fie atente și la schimbările în ce privește pilonul social, cu posibilitatea blocării plăților directe de către APIA la notificarea ITM.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Agricover Credit, CEC Bank, Intervenții Active în Atmosferă
"Provocarea actuală este construirea politicii agricole comune după anul 2027, în perspectiva în care Ucraina va deveni stat membru. Și atunci se pune problema construirii bugetului, în așa fel încât să poată să acopere și nevoia de finanțare a Ucrainei. În această perioadă, pe holurile de la Bruxelles se discută aplicat despre comasarea tuturor fondurilor disponibile la Comisia Europeană, respectiv comasarea celor 530 de fonduri finanțate de Comisia Europeană într-un coș comun și de acolo să fie finanțate statele membre în funcție de nevoile, de prioritățile pe care statul membru le consideră oportune în momentul respectiv.
Noi, ca mediu asociativ, atât LAPAR, din care fac parte, cât și Alianța pentru Agricultură și Cooperare, dar și Copa-Cogeca (uniune a celor două mari organizații ale agricultorilor din UE), noi ne opunem unei astfel de abordări. Politica agricolă comună este cea mai veche politică comună a UE. A fost gândită în așa fel încât să protejeze pe de o parte securitatea alimentară, să acorde protecție socială, dar și să protejeze mediul. Nu putem discuta despre durabilitate, dacă unul dintre cei trei piloni, social, economic și de mediu, este în dezechilibru", a spus Liliana Piron.
Politicile UE în ce privește mediul au impact și asupra prețurilor pe care le plătește populația "la raft".
"Toată lumea vorbește despre schimbările climatice, dar evităm să spunem că o parte importantă din creșterea prețurilor la raft o reprezintă aceste <<politici verzi>>. România a mers într-o direcție extraordinar de <<verde>>, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Însă poate nu a fost suficient timp pentru ca producătorii agricoli din UE, cooperativele din UE să se adapteze și să poată găsi alternative pentru reducerea costurilor. Pentru că provocarea a fost să reducem costurile de producție, să utilizăm mai puține resurse și să creștem producția", a afirmat aceasta.
Un pilon important al politicii UE în sectorul agricol este cel social. Plățile directe, subvențiile, pot fi blocate dacă legislația vizând securitatea muncii, protecția lucrătorilor, este încălcată. Condiționalitățile sociale sunt obligatorii de anul următor.
"Din punct de vedere al legislației nu se schimbă nimic, pentru că România are o legislație de protecție a angajaților foarte bine pusă la punct. Este una dintre cele mai dure din UE. Când este definită ca o condiționalitate, însă, lasă loc unor abuzuri de ambele părți și nu aș vrea să vedem fermierii că sunt prinși la mijloc în niște răfuieli pe acest subiect", a transmis șefa LAPAR.
Potrivit reglementărilor UE, ITM va putea, în cazul nerespectării legislației privind protecția angajaților, să notifice APIA pentru blocarea plății directe de fonduri UE.
"Condiționalitatea socială se referă strict la drepturile salariaților și la cum sunt acestea respectate în cadrul organizațiilor. Condiționalitatea socială este o componentă și a raportului de sustenabilitate, pe care companiile mari sunt obligate să îl întocmească la finele anului fiscal. Nu vine cu nimic nou, dar această etichetare ca fiind o condiționalitate, poate crea anumite neplăceri. ITM este autoritatea de stat care va sesiza APIA în scopul blocării plăților directe, în caz că se va întâmpla, în cazul în care ITM este sesizat cu privire la încălcarea legislației privind protecția angajaților. APIA poate dispune, o notificare de la ITM nu duce obligatoriu la blocarea plăților directe", a declarat Liliana Piron.
