„Discuția legată de tarifele binomiale este o discuție care a început de foarte mulți ani. Trebuie să ne uităm la modul în care utilizatorul de rețea se folosește de rețea în noul context de producție și consum de energie. Impactul mult mai mare în rețea nu mai este asociat consumului. În momentul de față calculul pe tariful de distribuție se face în funcție de consum”, a declarat Daniela Dărăban, la Maratonul Profit.ro ”Securitate energetică 2026”.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Black Sea Oil & Gas, E.ON, Nova Power & Gas, Federației Patronale a Energiei (FPE), ENEVO Group, Hidroelectrica, PPC, OMV Petrom, Electrica, Romgaz, Premier Energy, Tinmar Energy
Ea a subliniat că tariful binomial reflectă modul real în care utilizatorii folosesc capacitatea rezervată în rețea și implică un cost fix pentru întreținere și mentenanță, indiferent dacă aceasta este folosită.
„El este asociat în modul în care te folosești de capacitatea pe care o ai rezervată în rețea. Distribuitorul este obligat să îți țină acea capacitate și să se ocupe de mentenanță, întreținere, toate costurile asociate. Că o folosești, că nu o folosești. Și atunci nu este o temă pe care doar România o are. Este o temă care la nivel european deja nici nu mai există o dezbatere în acest context. Este asumată.
Problema este că la noi un pic mai greu se mișcă lucrurile. Noi trebuie să ne mutăm spre acest model de tarifare pentru că este un model corect, care implică o variabilă, adică partea de consum, dar cu o valoare fixă. Trebuie spus că nu duce la creșterea venitului distribuitorului, per total. Este o reașezare a modului în care se împarte costul cu infrastructura între utilizatorii rețelei. Și cred că este un mod corect. Ca să nu zic că poate să ducă în prima fază și la o eliberare de capacitate”, precizează Daniela Dărăban.
Directorul ACUE a explicat că mulți consumatori au rezervată capacitate mai mare decât folosesc efectiv, iar schimbarea tarifului va corecta această situație.
„Există mulți consumatori care au rezervată capacitate în rețea mai mare decât cea pe care o folosesc. În momentul în care și noi am susținut încă de trei ani de zile introducerea unei perioade de testare, asociată cu o campanie de informare, astfel încât omul să știe că trebuie începând cu data X, să spunem șase luni, un an de zile, cât se consideră, noi vom trece la acest nou model și știe să-și reașeze cumva partea de cât are rezervată în rețea, ce capacitate are rezervată, la modul în care el o folosește.
Deci, nu va duce automat la creșterea unui cost pentru un anumit client, decât dacă acesta folosește această capacitate. În momentul de față, din nefericire, modul în care noi tarifăm rețea aduce la o creștere de cost. Adică cei care chiar folosesc, au rezervată capacitatea atât cât folosesc, ei, de fapt și de drept, plătesc pentru cei care au rezervată capacitatea mai mare și nu o folosesc. Dar distribuitorul are o cheltuială”, a mai explicat Daniela Dărăban, subliniind că România se mută într-o altă paradigmă de funcționare a sistemului energetic, iar rolul distribuitorului și modul în care „ne raportăm la infrastructura de distribuție, atât din calitate de consumator cât și din calitate de producător-prosumator este cu totul altul”.
Referitor la consumatorii casnici și la modul în care aceștia utilizează rețeaua, directorul executiv al ACUE a declarat: „Există situații în care, chiar și pe consum casnic, să spunem clădiri rezidențiale, au o capacitate mai mare, poate în ideea în care s-au gândit că în timp își completează consumul cu alte posibilități. Poate vrei cu mai multe mașini electrice. Dar nu este o problemă, se poate corecta și se poate corecta fără niciun cost. Implică doar o decizie și o campanie de informare, astfel încât omul să știe că trebuie să-și ajusteze capacitatea rezervată la nivelul utilizării.”
Ea a adăugat că această modificare va aduce corectitudine și pentru consumatorii sezonieri, cum ar fi hotelurile care utilizează rețeaua doar o parte a anului.
„Acum, există și categoria consumatorului sezonier, în care tu ai, de exemplu, o capacitate rezervată într-un hotel… dar o folosești doar într-un sezon. În acea perioadă, tu, în momentul de față, nu plătești pentru faptul că distribuitorul îți ține rezervată acea capacitate, o întreține, are costuri de mentenanță, chiar dacă tu o folosești doar într-o anumită perioadă de timp.”
Daniela Dărăban a concluzionat că trecerea la tariful binomial este un pas necesar pentru alinierea la standardele europene și pentru integrarea eficientă a prosumatorilor și a mașinilor electrice.
„Nu cred că va duce la un cost extraordinar de mare, dar va schimba, într-adevăr, modul în care ne raportăm la tariful de distribuție. Nu aduce niciun leu în plus operatorului de distribuție.
Per total, venitul din tariful de distribuție pentru distribuitor rămâne același. Se reașează și este mai corect așa. Și oricum, la nivel european, suntem printre ultimii care trecem la acest model de tarifare.
Dacă ne raportăm la rețea din poziția de producător-consumator, atunci trebuie să avem și corect reflectat costul pe care rețeaua, distribuitorul îl are ca și consumator în această poziție”, spune Daniela Dărăban.
Ea atrage atenția asupra necesității unei tranziții energetice serioase în România. Investițiile în infrastructură trebuie dublate, iar autoritatea de reglementare trebuie să aibă un rol activ în asigurarea finanțării necesare. În contextul crizei globale a prețului combustibilului și al războiului din Ucraina, energia devine o chestiune de securitate și competitivitate economică.
“... ne uităm, de exemplu, la ceea ce se întâmplă acum cu criza globală a prețului combustibilului, generată de un eveniment nedorit, în strâmtoarea Ormuz. Dacă știu eu corect, 20% din sursa de aprovizionare trece pe acolo, dar problema este ce fel de sursă, este una ieftină și care, într-adevăr, are un impact foarte mare în prețul general”, spune aceasta.
Ea subliniază că tranziția energetică nu mai poate fi privită ca un moft.
“Când vezi această situație, după care știm ce s-a întâmplat în contextul războiului din Ucraina, cred că trebuie să devenim mult mai serioși în modul în care vedem tranziția energetică. Nu mai vrem să facem un moft, să spunem așa, vrem să facem tranziție energetică pentru că vrem să fim verzi sau vrem să ne crească nivelul de producție regenerabilă și să reducem partea de poluare. Devine o problemă de siguranță”, precizează directorul executiv al ACUE.
Dependența de sursele externe reprezintă o vulnerabilitate critică, afectând competitivitatea economică și reziliența statului.
“Vedem că, de fapt și de drept, dependența de aceste surse este o vulnerabilitate, iar energia are un rol critic în competitivitatea economică și în reziliența unui stat. Devine o problemă de securitate națională și competitivitatea economică. Atunci trebuie să tratăm un pic mai serios partea de energie regenerabilă și ne uităm la ceea ce se întâmplă în partea de producție și ambițiile pe care inclusiv România le are”, afirmă aceasta.
Daniela Dărăban accentuează necesitatea asumării obiectivelor naționale și integrarea lor în documentele programatice.
“Haideți să ni le asumăm. Spunem că în 2030 vrem să ajungem cu partea de regenerabilă în producția de energie electrică spre 60%. Avem state mult mai ambițioase, luăm Spania, Italia, dar să lucrăm cu scenariul asumat de România”, mai spune ea.
Potrivit directorului ACUE, investițiile în infrastructură trebuie să fie proporționale cu cele în generare.
“Partea de capacitate, adică orice investiție, un dolar pe care îl investești în partea de producție trebuie să se regăsească cu 70 de cenți în infrastructura de transport și distribuție, pentru că dacă tu nu faci posibilă adaptarea infrastructurii, acești bani pe care îi investești în regenerabile nu vor da rezultatele dorite, adică nu ne vor asigura siguranța, reziliența, deci nu vor participa la îmbunătățirea siguranței sistemului și nu ne vor da partea de preț redus, care se traduce într-o competitivitate economică și riscăm, ceea ce se discută și la nivel european să vedem industria că pleacă din Europa”, subliniază Daniela Dărăban.
Ea atrage atenția că România rămâne în urma altor state europene la nivel de implementare.
“Spania are, într-adevăr, până în 2030, 70% ponderea energiei regenerabile în producția de energie electrică, România se duce spre 60%, Spania își mărește investițiile în rețele cu 60%, România cu undeva 3,8 miliarde doar. Este total insuficient. Deci noi pe an avem undeva 500 de milioane de euro, trebuie să ne mutăm scenarii, modelări făcute pe obiectivele asumate în partea de generare, modalități de consum, că avem, instalăm panouri fotovoltaice, stații electrice, toate astea trebuie să se reflecte într-o acomodare a infrastructurii, care trebuie să vedem un plan, niște bani asumați, ca să fie modernizată infrastructura”, mai spune aceasta.
Ea estimează că, pentru a acoperi necesarul până în 2030, investițiile în distribuție ar trebui să se dubleze.
“Noi trebuie să ne ducem undeva spre 9-11 miliarde euro investiții în distribuție până în 2030. Trebuie să dublăm investițiile pe care le avem astăzi. Banii europeni sunt foarte importanți”, afirmă aceasta.
Daniela Dărăban critică întârzierile în accesarea fondurilor.
“Avem 1,1 miliarde euro asumați de operatorii de distribuție prin fondul de modernizare. Totuși, trebuie să avem mare grijă cum se gestionează. S-a vorbit, sper să se rezolve cât se poate de repede, de întârziere la plată. Adică nu poți să angajezi această cheltuială și mizezi în continuare pe prefinanțarea sectorului privat.
Banii ăștia trebuie să fie disponibili și să fie în fluxul, în flow-ul pe care l-ai asumat. Avem întârzieri nepermise aș spune eu, nu sunt plăți. Nu am o sumă, foarte onest, dar pot să vă spun că nu prea s-au făcut plăți.
Deci s-au contractat aceste fonduri, iar nici pe prefinanțare, ceea ce nu implică, să spunem, că ni se tot aruncă ideea că nu avem capacitate administrativă, nu putem să administrăm verificarea, dar avem cereri de prefinanțare, care nu implică așa un mare proces de evaluare și nu s-au făcut plăți.
Așa ceva este nepermis și trebuie să se rezolve foarte repede. După care noi am cerut o suplimentare a acestor fonduri. Nu s-a întâmplat, ok. Atunci ne ducem spre capitalul privat”, explică Dărăban.
În acest context, rolul capitalului privat rămâne esențial pentru investiții, dar depinde de un cadru de stimulare corespunzător.
“Capitalul privat este cheia asigurării nivelului de investiție în acest sector. El este disponibil, dar depinde de câteva elemente. Care îți este rata de rentabilitate? Investiția pe care tu o asumi într-un cadru reglementat este sub nivelul optim. Trebuie să ne uităm cum putem să o îmbunătățim. Cadru de stimulante. Nu este ceea ce trebuie. Este un cadru de stimulare de bonus-malus care se uită mai mult la partea de penalitate decât de stimulare”, mai spune aceasta.
Digitalizarea, potrivit ei, inclusiv integrarea prosumatorilor și a vehiculelor electrice, este văzută ca o cheltuială care nu primește rentabilitate.
“Digitalizarea în momentul de față nu este o cheltuială asumată pe modernizarea infrastructurii. Este văzută ca o cheltuială într-un OPEX. Deci ca o cheltuială pe care nu dai rată de rentabilitate”, precizează aceasta.
Daniela Dărăban consideră că autoritatea de reglementare trebuie să își extindă atribuțiile pentru a susține investițiile.
“Eu cred că autoritatea de reglementare trebuie să se transforme într-o autoritate care asigură cadrul necesar investițiilor. Obiectivele naționale asumate nu devin obligatorii prin atribuțiile autorităților. Autoritatea națională de reglementare trebuie să primească un rol activ în asigurarea investițiilor necesare în linie cu obiectivele”, mai spune ea.
