Legea dării în plată nu-și exercită dimensiunea socială, dar creează inhibiții la nivelul creditării, spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Numărul românilor împrumutați care își încheie socotelile cu banca aruncând cheile imobilelor în baza legii dării în plată nu este foarte ridicat, conform datelor de care dispune Banca Națională a României. „Din observațiile noastre, care sunt parțiale, limitate, în special care țin de sectorul bancar (...) cifrele sunt mult mai mici decât cele avansate de autorii legii”, a declarat astăzi la Profit LIVE Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
El nu a oferit cifre exacte precizând că instituția pe care o reprezintă nici nu intenționează să facă acest lucru. Nu are obligația, dar nici nu mizează pe o centralizare temeinică. „Legea nu dă atribuții Băncii Naționale în privința acestui proces”, a continuat Suciu.
Deși nu există foarte multe cazuri, există efecte adverse. „Asta nu face ca legea să nu-și producă efecte nefaste în privința creditării”, spune oficialul BNR, care a lucrat aproape 20 de ani în presă atât la publicațiile Zig-Zag Banii Noștri, cât și realizator TV la Money Channel.
Existența inițiativelor legislative „cel puțin nepotrivite” ce conduc la un efort de capitalizare ad-hoc, la provizionare și aduc hazard moral creează reticență la creditare și cauzează o scumpire a creditului. În acest context, capitalul bancar extern va fi mai puțin interesat să pătrundă în piața românească, ceea ce văduvește economia națională.
„Nu e problema că băncile nu fac profit, ci că nu putem noi profita din plin de existența lor”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt al BNR, care a mai ocupat această poziție la nivelul Guvernului, în cadrul cabinetelor conduse de Mihai Răzvan Ungureanu și Dacian Cioloș.
Banca Națională s-a opus în primă fază adoptării legii dării în plată care absolvă de orice alte obligații debitorul odată cu predarea garanției ipotecare constituite la originarea creditului, iar după retrimiterea ei în Parlament de către președintele Klaus Iohannis a promovat o serie de amendamente care modificau semnificativ proiectul inițiat de deputatul Daniel Zamfir și inspirat de avocatul Gheorghe Piperea.
Verdictul de la banca centrală rămâne potrivnic legii. Suciu a afirmat astăzi că aceasta „nu-și exercită dimensiunea socială”, însă induce inhibiții la nivelul creditării viitoare. În plus, induce hazard moral din moment ce jumătate din cei care au apelat la ea nici măcar nu aveau întârzieri la plăți. „Se gândesc doar că e o oportunitate să scape de casă și să o dea băncii”, a conchis oficialul BNR.
