Aceasta este concluzia unei analize juridice semnate de Bianca Maria Voicu, notar public în cadrul Biroului Notarial Bianca Voicu.
Potrivit analizei, implementarea optimă pentru România ar presupune un model hibrid, în care notarul continuă să exercite controlul de legalitate și să preia consimțământul părților, iar blockchain-ul devine suportul electronic al cărții funciare, asigurând integritatea înscrierilor și comunicarea în timp real între profesioniști.
„Concret, un sistem de tip permissioned blockchain, cu acces restricționat participanților autorizați, ar permite notarilor să verifice în timp real nu doar situația juridică actuală a unui imobil, ci și sarcinile aflate în curs de constituire, reducând astfel riscul fraudelor”, afirmă Bianca Maria Voicu.
Analiza evidențiază însă și limitele unei astfel de soluții tehnologice. Potrivit autoarei, una dintre principalele erori de interpretare este ideea că blockchain-ul ar putea elimina rolul notarului în tranzacțiile imobiliare. În materia drepturilor reale, notarul nu este un simplu intermediar, ci garantul legalității de fond. Un algoritm nu poate verifica dacă semnatarul unui act are discernământ, dacă și-a exprimat consimțământul în mod liber și neviciat sau dacă scopul juridic al tranzacției este licit.
O altă provocare privește mecanismul rectificării tabulare, reglementat de articolele 907–911 din Codul civil. Într-un sistem blockchain, în care înregistrările nu pot fi șterse, corectarea unei erori sau radierea unui drept s-ar realiza printr-o nouă înregistrare, în timp ce informația inițială ar rămâne permanent în lanțul de blocuri. Această particularitate poate genera dificultăți de interpretare juridică și impune o analiză atentă a modului în care tehnologia poate fi adaptată exigențelor dreptului civil.
Totodată, caracterul permanent al stocării datelor ridică întrebări privind compatibilitatea cu normele privind protecția datelor cu caracter personal, inclusiv în ceea ce privește dreptul de a fi uitat și protejarea secretului profesional.
Experiența proiectelor-pilot dezvoltate în Suedia, Georgia, Estonia, Dubai și Brazilia arată că tehnologia blockchain este utilizată, în majoritatea cazurilor, ca instrument de sprijin tehnic pentru registrele funciare, fără a înlocui autoritatea juridică a registrului oficial și a actorilor implicatți în procesul de tranzacționare. În Estonia, infrastructura KSI (Keyless Signature Infrastructure) este utilizată încă din 2012 pentru certificarea integrității registrelor de stat, inclusiv a celor funciare, fără ca registrul propriu-zis să funcționeze pe blockchain.
„Pentru România, unde sistemul de cadastru și publicitate imobiliară continuă să se confrunte cu întârzieri structurale, digitalizarea este necesară. Însă confundarea unui instrument tehnic cu o soluție juridică ar reprezenta o eroare cu consecințe directe asupra siguranței celui mai important activ al majorității cetățenilor – proprietatea imobiliară”, concluzionează Bianca Maria Voicu.
Un material Legal Marketing
