Comportamentul consumatorilor de vin în Romania s-a aliniat la trendurile internaționale cu niște specificități balcanice, spune Silviana Petre Badea, Director General al Cramei SERVE.
„Scăderea consumului de alcool în general este un trend la nivel mondial și asta impactează și lumea vinului, poate mai mult decât alte zone pentru că vine împreună cu alte trenduri.
Spre exemplu, gustul tânărului consumator către dulce (demonstrat deja științific) îl îndreaptă pe acesta către cocktailuri (și alte băuturi dulci), iar creșterea appeal-ului mixologiei ca artă și apariția distilatelor deosebit de interesante (au apărut sute de feluri de gin, de tequilla etc., în toate aromele) atrag un potențial consumator de vin prin noutate și din FOMO (fear of missing out). În plus, e mult mai accesibil și mai puțin intimidant”, spune aceasta.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Un alt trend este preocuparea pentru consumul de alcool și efectele lui asupra sănătății, care împing consumatorul către abstinență sau spre băuturi cu conținut redus de alcool.
„Aici apare dilema vinificatorului în 2024 la nivel mondial – cu ani secetoși cu conținut mare de zahăr în strugure. Vinurile naturale ies din ce în ce mai tari (cu alcool peste 14 grade), cum faci să servești piața care ar vrea vinuri cu 11 grade de alcool și seci?”, subliniază aceasta.
De asemenea, un alt trend în creștere este ”premiumizarea”, o tendință puternică, impulsionată de interesul pentru bunăstare, comoditate, beneficii tehnologice și personalizare.
„Românii, mai ales tinerii, sunt tot mai interesați de vinuri de calitate, fiind dispuși să plătească mai mult pentru o experiență autentică și pentru vinuri deosebite. În loc să cumpere cantități mari, consumatorii preferă vinuri bune, cu moderație, de la producători în care au încredere, în ediții limitate, care produc cu grijă față de mediu și respect pentru oameni și cu o poveste puternică”, precizează Silviana Petre Badea.
De altfel, datele Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole pentru anul viticol 2022/2023 arată o scădere cu peste 27% a consumului local, consumatorii reducând cantitatea în favoarea calității. De asemenea și producția a fost pe un trend descendent, diminuându-se cu circa 15%, din cauza condițiilor climatice nefavorabile.
„Provocarea principală este să găsim locul vinului în coșul de consum (on and off trade) al consumatorului român și străin, în condițiile în care întreg supply chain-ul se confruntă cu probleme structurale precum creșterea costurilor în distribuție (personal, transport, etc.), creșterea costurilor și problemele de personal în HoReCa, importurile care au invadat meniurile și rafturile atât din Europa, cât mai ales din Republica Moldova, dar și lipsa unei strategii unitare de promovare la export, ceea ce pedepsește vinul românesc să rămână la sub 8 euro la raft la extern pentru orice cantitate considerabilă”, afirmă Silviana Petre Badea, care consideră că dacă statul ar avea continuitate în decizii și ar trata vinul ca brandul de țară care este, ar fi tuturor mai bine, inclusiv statului.
Inflația și creșterea costurilor cu salariile se resimt și la producătorii de vin, aceștia fiind nevoiți să mărească prețul vinului.
„În medie, noi am crescut cu 6,7% în 2024, dar diferențiat pe game”, mai spune aceasta.
„Clima are, de asemenea, un mare impact asupra randamentelor. Spre exemplu, strugurii din anul de recoltă 2024 (care se vor reflecta în prețul vinurilor începând cu 2025, dar și ulterior – pentru cele roșii mai ales) sunt în Dealu Mare mult mai scumpi pentru că recolta a fost dramatic afectată de secetă și este mai mică cu circa 40%”, completează Directorul General al Cramei SERVE.
Despre sectorul oenoturistic din România, ea afirmă că „suntem mult în spatele altor piețe, dar în creștere, cu inițiative lăudabile din partea unor antreprenori interesați de dezvoltarea acestuia”.
Însă, oenoturismul este, fără îndoială, o oportunitate imensă pentru România, adaugă ea, mai ales că „avem un patrimoniu viticol de care ne putem mândri”.
„Cramele românești, inclusiv noi, la SERVE, încep să investească tot mai mult în acest segment. În ceea ce ne privește, am demarat câteva inițiative pentru a atrage vizitatori, de la tururi ghidate ale cramei și degustări de vinuri, la experiențe mai complexe, care includ vizite în podgorii și picnicuri între vii, și le vom extinde ca parte a strategiei noastre pentru DTC (n.red. directo to consumer).
Pentru a dezvolta cu adevărat oenoturismul în România și, cu precădere, în Dealu Mare – căci aici cunosc situația –, cred că este esențial ca jucătorii din domeniu să colaboreze. Fiecare cramă poate veni cu specificul și unicitatea sa, pensiunile, tururile cu tematică sportivă (biciclete, moto, trasee de drumeții și alergare), dar împreună putem crea trasee oenoturistice care să atragă turiști din întreaga lume. Colaborarea cu agențiile de turism și organizarea de evenimente tematice în regiunile viticole sunt modalități excelente de a pune România pe harta oenoturismului internațional”, mai spune aceasta, adăugând că statul ar putea avea un rol important în dezvoltarea oenoturismului.
Investițiile în infrastructură, promovarea la nivel internațional a regiunilor viticole și sprijinirea inițiativelor locale sunt esențiale pentru creșterea acestui sector.
„De exemplu, modernizarea drumurilor care duc la crame și sprijinirea campaniilor de promovare a României ca destinație oenoturistică ar face o mare diferență. Cred că, dacă lucrăm împreună – crame, hotelieri, restauratori, agenții de turism și autorități –, oenoturismul ar putea deveni o veritabilă poveste de succes pentru România”, precizează ea.
Recent, după o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România, înființată în urmă cu trei decenii.
Silviana Petre Badea a condus JLL Romania timp de 8 ani, iar în prezent a rămas membru non executiv în Boardul CEE al iO Partners.
„Anii 2023 și 2024 sunt ani de reconstrucție și de implementare a noilor strategii ale companiei. SERVE este o companie solidă, cu fonduri proprii în valoare de 24 milioane de lei, iar în business-ul de vinuri sunt ani pe care ți-i asumi ca fiind cu profituri minimale pentru a construi viitorul. În 2023, cifra de afaceri a fost de 10,3 milioane lei, iar în 2024, de 11,5 milioane lei. Pentru 2025, estimăm o cifră de afaceri de 12 milioane de lei”, spune aceasta.
Crama SERVE are o capacitate de producție de 500.000 de sticle de vin anual.
„După 30 de ani de activitate, dezvoltarea noastră se concentrează pe trei direcții mari, precum adaptarea producției la condițiile tot mai dificile de climă, șlefuirea vinurilor noastre ca să răspundă cerințelor tot mai exigente ale consumatorului modern, educat și tânăr și diversificarea canalelor de go to market cu focus către export și DTC.
Nu avem ambiții să creștem suprafața cultivată, nici să extindem capacitatea de producție, deoarece este suficientă pentru ce ne dorim să realizăm în următorii 5 ani. Avem însă ambiții legate de locul pe care vinurile românești îl au în paharele românilor, vinurile SERVE între vinurile românești și noi, ca și companie, în societatea din care facem parte, precum și legate de impactul nostru în viitorul pământurilor pe care le cultivăm.
Suntem o firmă de familie, focusul nostru este pe “future-proofing” tot ceea ce facem, iar viziunea noastră este patrimonială și pe termen lung”, explică antreprenoarea.
Cele mai multe vânzări ale Cramei vin din segmentul HoReCa (39%), urmate apoi de cele din retail (33%), export (17%) și DTC (11%).
„Suntem relativ mulțumiți de distribuția cifrei de afaceri pe canale, pentru că nu suntem dependenți de o anumită zonă, dar creșterea trebuie să vină din DTC și export, unde sperăm să îmbunătățim și marjele.
Valoric, 17% din cifra de afaceri vine din export, iar piața noastră principală este Canada, unde avem o relație comercială cu monopolul canadian de peste 20 de ani – suntem singurul vin românesc listat permanent în SAQ.
Exportăm și în Belgia, Franța, Germania, în magazine specializate, către cunoscători și pasionați, restaurante, iar în SUA, pentru diaspora, tot printr-o relație care durează de mai bine de 20 de ani”, precizează Silviana Petre Badea.
Crama SERVE are în plan și lansarea unei noi game de vinuri premium pentru HoReCa și completarea cuvee-urilor tinere.
„Filosofia noastră ține de rafinarea meșteșugului în fiecare dintre produsele noastre. Suntem o cramă mică, de familie, nu plănuim să extindem agresiv gamele, ci să le structurăm astfel încât fiecare să fie percepută exact de consumatorul căruia îi sunt dedicate”, afirmă ea.
Anul acesta, investițiile Cramei au mers către eficientizarea operațiunilor și adaptarea producției la provocările de mediu și de piață, precum dotarea cramei cu panouri fotovoltaice, care vor acoperi consumul în proporție de 80%.
„În 2025, focusul va fi pe sustenabilitatea în vie și crama în noile condiții de climă, precum și pe DTC”, mai spune aceasta.
