România trebuie să adere la zona euro, decizia de intrare în uniunea monetară fiind luată încă de la aderarea țării la Uniunea Europeană în 2007. Ceea ce contează, însă, este modul în care se realizează și nivelul de convergență cu zona euro. Pentru o apropiere de nivelul de dezvoltare din uniunea monetară, este necesară continuarea reformelor structurale, a declarat viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, în deschiderea Profit Growth.forum, organizat cu sprijinul BNR. Impactul psihologic asupra populației nu trebuie, însă, subestimat, a atenționat oficialul băncii centrale.
Forumul are ca parteneri ExxonMobile, OMV Petrom, Mastercard, Visa, Raiffeisen Bank, Orange, Eximbank, UP Romania, Fondul Proprietatea, Idea Bank, cărora le mulțumim pentru participare.
„Anul acesta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. (...) La 10 ani de la aderare, putem spune că a fost un proces de succes”, a afirmat viceguvernatorul.
Din perspectiva politicii monetare nu există o altă opțiune, ceea ce se poate discuta fiind aspecte precum momentul în care se face trecerea la moneda europeană, a adăugat acesta.
Românii sunt interesați de aderarea la euro și trebuie să explicăm
Pe lângă aspectele care țin de autorități, populația este preocupată de trecerea României la moneda euro, foarte mulți dintre românii obișnuiți fiind mult prea slab informați despre ce implică în fapt acest proces.
„Ieșind dintr-o farmacie, paznicul m-a întrebat: <când salariu meu va fi în euro, dacă euro crește față de leu, o să câștig mai puțin?> I-am spus că, dacă mâine intrăm în zona euro, dacă ar câștiga 2.000 de lei, în jur de 400 de euro, el va primi 400 de euro. Totul va fi in euro, leul va dispărea. El s-a mirat, <cum adică, nu vor mai fi lei ?>. Mi-a spus apoi că acum a înțeles și s-a liniștit. Iată că oamenii sunt preocupați, nu e prima oară când sunt întrebat”, a relatat Voinea.
Viceguvernatorul a prezentat și un alt exemplu în privința impactului adoptării monedei europene asupra populației.
„Am un văr in Severin, era preocupat pentru că pensia soției de 900 de lei ar urma să se transforme în 2 bancnote de 100 de euro. Impactul psihologic de a vedea o muncă de o viață transformată în două bancnote nu trebuie subestimat. Este un proces complex cu implicații complexe”, a arătat oficialul băncii centrale.
Trecerea la zona euro nu înseamnă un simplu schimb de bancnote, fiind un proces complex, care nu poate fi determinat decât de o decizie politică și care trebuie bazat pe consens, mai afirmă viceguvernatorul.
Potrivit acestuia, banca centrală face ce depinde de ea, în special în ce privește inflația, rezervele, coridorul de variație și stabilitatea bancară.
Intrarea României în zona euro, deși asumată la intrarea în Uniunea Europeană, nu ține cont doar de eforturile autorităților de la București, fiind necesar să se țină cont și de schimbările și transformările prin care trec zona euro și Uniunea Europeană.
Oficialul BNR aa arătat totodată că aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a permis României să se împrumute la dobânzi mai mici și pe termene mai lungi și a reprezentat o ancoră pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei românești pe termen lung.
La zece ani de la aderarea la UE, România este mai bine văzută pe piețe externe și se poate împrumuta mai ieftin, potrivit lui Voinea.
”Accesul la finanțare al României a crescut considerabil, pe termene mai lungi și dobânzi mai mici. La 10 ani de la aderare, putem spune că a fost un proiect de succes și o adevărată ancoră a dezvoltării sustenabilea economiei”, a afirmat Voinea.
Viceguvernatorul a subliniat însă că procesul de convergență la nivelul altor statelor din UE a fost unul dificil în cei zece ani, în contextul în care circa trei milioane de români au ales să lucreze în străinătate, iar datoria publică a țării a crescut de aproape trei ori după criza economică.
Sectorul bancar și-a redus semnificativ rata creditelor neperformante în ultimii ani, iar BNR va efectua, în 2018, o analiză comprehensivă a activelor sistemului bancar.
Programul de convergență, aprobat în luna mai de Guvern, nu menționează o dată certă de aderare a României la zona euro, ci doar menținerea acestui angajament, după cum a relatat Profit.ro în premieră.
Profit.ro a prezentat anterior informația că Guvernul ia în calcul ca nici în acest an să nu își asume niciun termen pentru adoptarea monedei euro și să transmită Comisiei Europene doar angajamentul de a adopta moneda europeană la o dată care va fi stabilită în urma unei analize de impact ce va determina momentul cel mai oportun. Programul de convergență 2017-2020, aprobat de Guvern, confirmă astfel doar menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la Zona Euro.
