Comisia Europeană avertizează România: Aveți vulnerabilități la deficitul fiscal și contul curent, sunteți descoperiți la schimbările de opinie ale investitorilor și șocuri externe. Creșterile salariale, un risc
Comisia Europeană avertizează România: Aveți vulnerabilități la deficitul fiscal și contul curent, sunteți descoperiți la schimbările de opinie ale investitorilor și șocuri externe. Creșterile salariale, un risc
În pofida unor îmbunătățiri, România se confruntă încă cu vulnerabilități legate de deficitul fiscal și de cont curent. Creșterile salariului minim au alimentat și creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și asupra balanței externe, se arată într-un document al Comisiei Europene, analizat de Profit.ro.
"Deficitul public și de cont curent și rata ridicată a inflației, care sunt toate peste nivelurile anterioare pandemiei, fac economia potențial vulnerabilă la șocuri. Au existat progrese în ceea ce privește reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal datorită politicii monetare și a consumului privat mai slab. Cu toate acestea, în condițiile menținerii politicilor neschimbate, riscurile legate de poziția externă sunt preconizate să rămână ridicate în anii următori.
Unul dintre principalii factori care au determinat un nivel ridicat al deficitului de cont curent este deficitul bugetar subiacent mare, care nu s-a corectat suficient în ultimii ani. În cadrul politicilor actuale, persistența deficitelor publice ridicate poate crește îndatorarea externă și poate face ca România să devină mai dependentă de sursele de finanțare externe, lăsând țara vulnerabilă la schimbările de opinie ale investitorilor și la șocurile externe", menționează Comisia Europeană.
Evoluțiile recente ale salariilor și prețurilor pot avea un impact negativ asupra competitivității costurilor În 2021 și 2022, creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă a fost, în linii mari, în concordanță cu cea din UE, iar România nu a pierdut teren în ceea ce privește competitivitatea costurilor. Această situație s-a schimbat în 2023, când salariile nominale au crescut cu aproximativ 15% și salariile reale cu aproape 5%, cu mult peste productivitatea muncii, mai spune Comisia.
Piața forței de muncă rămâne tensionată și, deși presiunile asupra cererii interne s-au atenuat, salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea eroda costurile competitivitatea costurilor în timp.
Salariile minime din România au crescut rapid în ultimii ani, peste rata inflației și a evoluției productivității. Lucrătorii din sectoarele cu salarii minime specifice (construcții, agricultură, industria alimentară) au beneficiat, până de curând, de beneficii suplimentare, cum ar fi o impozitare mai mică și contribuții mai mici la asigurările sociale.
Prin urmare, creșterile salariului minim au condus la creșteri puternice ale puterii de cumpărare pentru lucrătorii care primesc salariul minim, contribuind la o reducere a inegalităților sociale și la stimularea cererii interne. Totuși, creșterile salariului minim au alimentat și creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și asupra balanței externe.
Sabilirea unei traiectorii credibile de consolidare fiscală este principala prioritate pentru a atenua riscurile la adresa stabilității economiei. Acest lucru va necesita punerea în aplicare a reformelor fiscal-structurale incluse în planul de redresare și de redresare, în special cele care vizează creșterea structurală a veniturilor publice, și o execuție bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani. Un progres decisiv în ceea ce privește consolidarea fiscală ar proteja stabilitatea macroeconomică și ar permite, eventual, o relaxare treptată a politicii monetare, ceea ce ar avea, prin urmare, un cost limitat pentru creștere.
În paralel, sunt necesare eforturi pentru a menține competitivitatea costurilor, inclusiv prin menținerea ajustărilor salariilor minime și ale salariilor din sectorul public în concordanță cu evoluția productivității. În plus, trebuie depuse eforturi pentru a accelera procesul atât de necesar de reforme structurale necesare, depășirea blocajelor în ceea ce privește competitivitatea care nu ține de costuri și creșterea absorbției a fondurilor de coeziune și a fondurilor pentru redresare și reziliență ar trebui să continue, sunt concluziile Comisiei.
