România este la coada clasamentului în Uniunea Europeană (UE) în funcție de o măsurătoare a circularității economiei, din cauza gradului redus de reparare a produselor și de recuperare a materiilor prime prin reciclare, spune Constantin Damov, președinte Coaliția pentru Economia Circulară, la Maratonul Economia Sustenabilă, organizat de PROFIT NEWS TV. De curând, însă, România a devenit una dintre puținele țări din UE care au standard de reciclare în vederea reutilizării.
Evenimentul este organizat cu sprijinul ACUE, Auchan, Borsec - Romaqua Group, Hidroelectrica, Liberty, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"Economia circulară este un nou model de a produce, dar și de a consuma. Este un model care duce spre sustenabilitate și este, aș spune, pilonul central al sustenabilității. Vorbim de un model economic în care vom avea creștere economică fără consum de materii prime naturale. Este posibil. Fundamentul, modelul despre care discutăm acum este eco-design sau proiectarea de la început a ce va reprezenta produsul la sfârșitul ciclului de viață, ne proiectăm deșeuri", afirmă Damov.
Produsele trebuie urmărite pe întreg ciclul de viață, iar consumatorii au dreptul la produse care pot fi reparate și dezsamblate.
"Trebuie să ținem cont că avem un ciclu de viață și modelul de economie circulară vine și spune că trebuie să avem produsele în uz timp cât mai îndelungat, să menținem materialele în uz pe o durată de timp cât mai lungă. De aceea au apărut elemente noi și reglementări noi, cum ar fi dreptul la reparabilitate. Acesta ar fi primul lucru ca eolienele fotovoltaice sau alte tipuri de echipamente care vin și apar ca niște extratereștri astăzi, chiar dacă au o perioadă de utilizare îndelungată, vor trebui urmărite de-a lungul vieții. Este ceea ce înseamnă asumarea producătorului pe întregul ciclu de viață al produsului.
El trebuie urmărit de la proiectare, făcut în așa fel încât dacă o eoliană are o problemă sau un panou fotovoltaic, să poți să repari, eventual să poți să schimbi o celulă. Poate exagerez acum tehnic, dar asta înseamnă dreptul la reparabilitate, după care la final să avem un produs pe care îl putem dezasambla ușor, în așa fel încât componentele materiale să poată să intre într-un nou ciclu industrial, metalul să poată să-și reia locul în industria metalurgică, sticla să se întoarcă acolo de unde a venit, etc. Avem o reglementare europeană care se numește răspundere extinsă a producătorului, în așa fel încât producătorul să răspundă numai de service și de reparații în timpul ciclului de viață, ci până la momentul în care acesta devine deșeu și după. Fiecare trebuie să-și urmărească produsul până când când el devine orice altceva, ceva reparat sau un material reciclat, dar nu un deșeu care are un impact de mediu", a spus el.
În prezent, România se află pe un drum nesustenabil în ce privește circularitatea economiei, cu un consum mare de materiale pentru uz foarte scurt.
"România se poziționează destul de rău. La nivel european există o măsurătoare a circularității și media europeană este cam de 13%. România este la coada clasamentului. Este chiar ultima, cu 1,4 circularitate. Suntem la o distanță foarte mare. Asta pentru că ne-am însușit foarte repede modelul acesta consumă-arunci și credem că ăsta este un semn de bogăție pentru fiecare dintre noi și de bunăstare.
Ce am reușit noi, Coaliția pentru Economie Circulară, să facem în plus, acum 2 ani am stabilit împreună cu cei de la ASTRO, care este Institutul Național de Standardizare, un standard pentru reparare în vederea reutilizării deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Ele intrau prea repede la reciclare. Ne vin în industrie televizoare care funcționează, rutere, calculatoare, fotocopiatoare la care multe companii renunță pentru că s-au demodat, vor ceva nou, dar ele mai au viață în ele și atunci perioada de utilizare e mai scurtă decât viața", explică reprezentantul Coaliției pentru Economia Circulară.
În urma demersurilor Coaliției, România este acum una dintre cele șase state UE care au standard de reciclare în vederea reutilizării.
"Ce vrem noi este ca perioada de utilizare să fie exact cât viața acelui aparat. Și țara cheltuie mai puțin la final. Ce vreau să spun este că acest standard a devenit subiectul unei legi. Suntem printre puținele țări din Europa, sunt cam vreo șase astăzi, din informațiile mele, care au standard de reciclare în vederea reutilizării. Ce credeți? Guvernanții când au văzut că există un standard, le-am spus unde este legea, cum, avem standard fără lege? Am obținut lege care de anul trecut, din ianuarie ne de posibilitatea să reparăm deșeurile de echipamente electronice", a spus acesta.
