Aurul e “moneda” de refugiu tradițională în caz de turbulențe ale economiei, iar conflictele deschise din Europa și Orientul Mijlociu din acest an, împreună cu creșterea anemică a economiei globale, cea mai slabă din ultimele trei decenii, ar fi motive suficiente pentru avansul masiv al prețului aurului în 2024. Însă influența decisivă a avut-o până la urmă noua politică de achiziții a băncilor. În special a celor asiatice și în mod particular a Băncii Centrale a Chinei, care a cumpărat cantități îndeajuns de mari încât să pună presiune toată piața globală.
Banca centrală a Indiei (RBI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a țării pentru 2025 și a decis să mențină rata dobânzii de referință la 6,50%, pe fondul provocărilor de a gestiona o inflație accelerată fără a afecta creșterea economică a celei de-a treia mari economii din Asia, transmite CNBC.
Excesul de lichiditate din piața interbancară s-a redus în noiembrie cu o treime și a ajuns la cel mai redus nivel de după decembrie 2022. Reducerea lichidității s-a reflectat în creșterea dobânzilor.
Tensiunea fără precedent din scena politică a adus o presiune de vânzare pe leu și intervenții ale băncii centrale pentru susținerea leului. Casele de schimb valutar, care au puține lichidități, au început să rămână fără euro, însă băncile mai au suficient și nu au văzut, până acum, o cerere la fel de mare ca în alte perioade tensionate, cum a fost în pandemie, spre exemplu, au declarat surse din piața bancară pentru Profit.ro.
România se află într-un punct critic, din punct de vedere economic, cu cele mai mari niveluri de deficite gemene din istoria recentă, iar situația economiei țării ar trebui să fie prioritatea autorităților în perioada următoare, este de părere Consiliul Investitorilor Străini (FIC).
Statistica a înrăutățit estimarea privind creșterea economică trimestrială în T3 de la o stagnare la un -0,1%. Față de trimestrul al treilea din 2023, creșterea a fost menținută la 1,1%, fiind susținută integral de consumul populației, cu o contribuție mică și din partea investițiilor, în timp ce exportul net a fost puternic negativ. Agricultura a scăzut puternic în iulie-septembrie față de anul trecut, dar nici alte sectoare nu au înregistrat creștere substanțiale, cu excepția comerțului și a activităților profesionale.
Datele reflectă o dependență semnificativă a României de importurile alimentare, în ciuda potențialului agricol al țării.
Cu o vârstă medie de aproximativ 11 ani, stocul spațiilor de birouri din București este printre cel mai ”tinere” din Europa, dar și din Europa Centrală și de Est, ceea ce reprezintă un avantaj pentru proprietari în retenția și atragerea de noi chiriași, fiind cel mai puțin expus la riscul de a deveni învechit din punct de vedere tehnologic, al construcției și al standardelor legate de sustenabilitate în următorii 5 - 6 ani.
În primele 11 luni ale acestui an, România a migrat de la entuziasmul pentru automobilele electrice către stabilitatea propulsiei hibrid, care oferă, în egală măsură, emisii reduse și o autonomie fără emoții. Cota de piață a mașinilor electrice s-a înjumătățit, iar cea a PHEV și full-hybrid s-a majorat substanțial.
Majoritatea analiștilor (77%) participanți la sondajul lunar efectuat de CFA România, organizația profesioniștilor în investiții din România, prevăd, în ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul vorbesc de o stagnare.