Infrastructurile de stocare a gazelor din Europa sunt practic saturate, ceea ce duce la prețuri mai mari și noi provocări pentru aprovizionarea de iarnă, se arată într-o analiză Energynews.pro. Datele Gas Infrastructure Europe (GIE) arată că depozitele de gaze din UE sunt aproape de 90% grad de umplere, deși ne aflăm încă în lună de vară. În România, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 90,22%.
Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.
Din 2026, orice produs electronic introdus pe piața UE trebuie să poată fi reparat, reutilizat și reciclat cu ușurință. Durata de viață a echipamentelor electrice ar urma să fie, în medie, cu 5 ani mai mare.
România a produs în 2023 peste 250.000 de tone de roșii ( au fost ani când recolta a depășit 450.000 de tone ), dar exportă cantități mici pe piețele din afara Uniunii Europene. Pe de altă parte, producția internă nu satisface cererea la nivel național, astfel încât importăm anual în jur de 100.000 de tone de roșii, atât din țări europene, cât și din afara U.E., cu precădere din Turcia.
Cel mai mare consumator de gaze din România, Azomureș, a fost din nou închis, situație care, și pe fondul prăbușirii consumului curent și al gradului ridicat de umplere a depozitelor, face ca de câteva zile România să exporte peste 25 GWh - sau 10% din producția internă - către Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, în pofida înmagazinărilor de peste 100 GWh/zi. Singura destinație pe termen mediu a producției interne rămâne exportul.
Turbinele eoliene și panourile solare au depășit combustibilii fosili și au generat, în premieră, 30% din energia electrică a Uniunii Europene, în prima jumătate a anului.
Cumpărătorii de grâu din Asia și-au majorat în ultimele săptămâni achizițiile din regiunea Mării Negre, grâul românesc aflându-se în vederile traderilor orientali.
Norvegia a descoperit petrol în Marea Nordului în anii ‘60 și în acel moment autoritățile și-au pus problema ce fac cu banii luați pe el. Au făcut un Fond de pensii și au pus primii bani în el în 1996. Fondul suveran al Norvegiei este azi cel mai mare fond din lume, cu un capital de 1,6 mii de miliarde de euro. România a descoperit și ea un zăcământ imens de gaze în Marea Neagră, dar aici asemănările se opresc. Cel mai probabil, banii vor intra la comun pentru cheltuieli la discreția guvernului.
România a avut a 12-a cea mai ridicată creștere economică anuală din cele 23 de state ale Uniunii Europene care au publicat datele pentru trimestrul al doilea. Premierul Marcel Ciolacu promite, în an electoral, că România va avea la final de an cea mai mare creștere din UE.
Trend în industria prelucrătoare a României. Institutul Național de Statistică (INS) a publicat astăzi evoluția comenzilor noi pentru manufacturi, respectiv fabricile și uzinele care modifică substanțial materii prime și scot produse cu valoare adăugată mare. De la un plus de 6,4% în iunie anul trecut, s-a ajuns azi la o creștere anemică, de 0,2%. Cifra aceasta este și ea dopată doar de comenzile pentru mașini și pentru construcții. În rest, sunt scăderi majore în majoritatea domeniilor. Cel mai mult suferă metalurgia și textilele.