Norvegia a descoperit petrol în Marea Nordului în anii ‘60 și în acel moment autoritățile și-au pus problema ce fac cu banii luați pe el. Au făcut un Fond de pensii și au pus primii bani în 1996. Fondul suveran al Norvegiei este azi cel mai mare fond din lume, cu un capital de 1.600 de miliarde de euro. România a descoperit și ea un zăcământ imens de gaze în Marea Neagră, dar aici asemănările se opresc. Cel mai probabil, banii vor intra la comun pentru cheltuieli la discreția Guvernului.
În 1969, unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol offshore din lume a fost descoperit în largul coastei Norvegiei. Deodată, țara a avut mult petrol de vândut, iar economia țării s-a aprins brusc. Autoritățile norvegiene au decis strategic încă de la început că veniturile din petrol și gaze ar trebui folosite cu prudență pentru a evita dezechilibrele economice.
În 1990, Parlamentul norvegian a adoptat o legislație clară care să susțină acest lucru, creând ceea ce este acum Fondul Global de Pensii al Guvernului, denumit de restul lumii Fondul Suveran al Norvegiei. Primele sume de bani au fost depuse în fond în 1996. S-a decis ca fondul să facă investiții doar în străinătate, în aceeași idee a evitării supraîncălzirii economiei interne.
Norvegienii au ales să investească banii pentru că au socotit de la bun început că, într-o zi, petrolul se va epuiza, iar investițiile făcute cu cap ar proteja mai bine viitorul economiei norvegiene.
Veniturile din producția de petrol și gaze au fost transferate în fond, dar, între timp, aceste depozite au ajuns să reprezinte mai puțin de jumătate din valoarea lui. Cea mai mare parte din fond este realizată prin investiții în acțiuni, instrumente cu venit fix, imobiliare și infrastructura pentru energie regenerabilă.
Un jucător global de 1.600 de miliarde de euro
Fondul de Pensii al Guvernului (Statens Pensjonsfond Utland), cunoscut și sub denumirea de Fondul Petrolului (Oljefondet), are în ziua de azi active de circa 1.600 de miliarde de euro și deține, în medie, 1,5% din toate companiile listate la nivel global, ceea ce îl face cel mai mare fond suveran de investiții din lume. Aceasta se traduce în peste 270.000 de euro per cetățean norvegian.
Are participații în aproximativ 9.000 de companii la nivel mondial, deține sute de clădiri în unele dintre cele mai importante orașe ale lumii, care generează venituri din chirii. Fondul primește, de asemenea, un flux constant de venituri din împrumuturi acordate țărilor și companiilor.
Guvernul are acces la Fond, dar limitat. 20% din bugetul Norvegiei este asigurat din el
Guvernul norvegian are acces limitat la Fond. Poate cheltui doar o mică parte, dar aceasta reprezintă totuși aproape 20% din bugetul guvernamental.
“Există un consens politic larg cu privire la modul în care ar trebui gestionat fondul. Cu cât cheltuim mai puțin astăzi, cu atât vom fi mai bine pregătiți pentru a face față recesiunilor și crizelor în viitor. Excedentele bugetare sunt transferate în fond, în timp ce deficitele sunt acoperite cu bani din fond. Politicienii au convenit asupra unei reguli fiscale care asigură că nu cheltuim mai mult decât randamentul așteptat al fondului. În medie, guvernul trebuie să cheltuiască doar echivalentul randamentului real al fondului, estimat la aproximativ 3% pe an, nu și capitalul”, scriu administratorii Fondului.
Investițiile Fondului suveran al Norvegiei în România
Fondul deține mai multe participații importante în companiile românești. Astfel, la finele anului trecut, cea mai mare deținere valorică o avea la OMV Petrom - 39,85 milioane de dolari, urmată de Hidroelectrica - 12,49 milioane de dolari, Banca Transilvania - 8,75 milioane de dolari și Digi Communications - 5,46 milioane de dolari.
Fondul norvegian nu a investit întâmplător în OMV Petrom, compania participând la exploatarea celei mai mari resurse de gaze descoperită până acum în România, în Marea Neagră - Neptun Deep.
Treaba românească din Marea Neagră
Discuțiile despre banii pe care România îi va câștiga din exploatarea Neptun Deep s-au axat în spațiul public românesc aproape exclusiv pe taxele care vor fi încasate de guvern la bugetul general din vânzarea gazelor.
Așadar, statul român s-a îndepărtat din start de o abordare precum cea norvegiană, vorbind numai despre alimentarea bugetului aflat la dispoziție. Adică fix ce au vrut să evite și au și reușit politicienii nordici.
Altfel, abordarea statului român, exclusiv legată de resursele bugetului general, a făcut ca șeful Petrom, Christina Verchere, să se limiteze public strict la aceeași poveste și să spună că proiectul Neptun Deep va avea o contribuție la bugetul de stat de 20 miliarde de euro.
Statul român are o mare putere de decizie în cum se vor desfășura lucrurile, având în vedere că are 21% din acțiunile Petrom și 70% din Romgaz (decizie), companiile care investesc în exploatarea gazelor din Neptun Deep.
A existat și ideea reproducerii modelului norvegian, dar nu a fost o replică fidelă, ci una ajustată conform intereselor politice românești.
Guvernul a emis în 2018 o ordonanță de urgență semnată de Viorica Dăncilă și tot Cabinetul ei de miniștri, OUG 100/2018, care, teoretic, a pregătit cadrul legal pentru înființarea unui astfel de fond. Ordonanța însă nu semăna deloc cu modelul norvegian, fiind axată pe numirile în posturile de conducere a fondului și pe cheltuirea banilor pe proiecte interne, banii produși de resurse fiind socotiți o sursă alternativă și orientabilă după ordinele venite de la guvern.
Ordonanța a fost uitată, dar problema banilor din gazele din Marea Neagră a mai fost ridicată de opoziție. Una dintre idei fiind virarea tuturor câștigurilor din exploatare către Pilonul 2 de pensii, administrat privat. O soluție la fel de îndepărtată de modelul norvegian ca și precedenta.
Ce înseamnă Neptun Deep
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km pătrați și se află la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil.
În prezent, drepturile de explorare, exploatare și producție pentru perimetrul Neptun Deep sunt deținute de OMV Petrom și Romgaz, fiecare cu o participație de 50%. OMV Petrom este operator în cadrul proiectului.
Forajul pentru prima sondă de explorare este programat pentru anul viitor. Prima producție de gaze naturale este așteptată în 2027.
În timp, România va deveni cel mai mare furnizor de gaze din UE, iar proiectul va dura circa două decenii.
Producția va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi) în vârf de producție. OMV Petrom se așteaptă la o rată internă a rentabilității (IRR) de minimum 12% pe întreaga durată de exploatare a celui mai mare proiect offshore din Europa, Neptun Deep, în condițiile unui cost de producție de 3 dolari pe baril echivalent petrol (bep) și ale unor cheltuieli de capital de 5,5 dolari/bep.
