Facturile de utilități ale consumatorilor, nu numai ale celor vulnerabili, ci și ale celor cu venituri sau cu consum “până la cele medii”, ar urma să fie compensate de guvern din sumele încasate din impozitul pe venitul suplimentar din liberalizarea prețului gazelor și din dividendele suplimentare plătite de companiile de stat în cazul energiei electrice, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la finalul de la Palatul Victoria a discuției avute pe această temă cu premierul Florin Cîțu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, și cu reprezentanți ai ANRE, Transelectrica, OPCOM și Consiliului Concurenței.
„Pe lângă compensarea consumatorilor vulnerabili, vrem să compensăm consumatorii până la venitul mediu sau consumului mediu, în totalitate această iarnă, care începe la 1 noiembrie și se termină la 31 martie”, a afirmat ministrul, care a precizat totodată că în România există 4,5 milioane de gospodării care consumă până în 1.000 de kWh pe an, ceea ce înseamnă peste 10 milioane de români.
Nu este însă clar cum va fi efectuată această “compensare”, direct către clientul final sau către furnizor, și nici care va fi instituția ce va stabili gospodăriile care vor beneficia de această “compensație”. Probabil că va fi tot Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială, care ar trebui să identifice și consumatorii vulnerabili.
Chestionat în legătură cu modul în care se va implementa această compensare, ministrul a răspuns: “Dacă vorbim de compensare la nivelul venitului mediu, vorbim de un procent pentru toți cei care au un venit mediu în România, iar dacă vorbim de compensare în funcție de consumul mediu, vorbim de un număr de kWh din factură. Lăsați-ne să finalizăm toate datele”.
Soluția aleasă este mai puțin distorsionată decât o eventuală plafonare a prețurilor, care ar afecta întreg lanțul (de la producător la furnizor și consumatorul final, casnic sau non-casnic), însă este prezentată ca fiind temporară. Cu alte cuvinte, autoritățile pleacă de la premisa că actualul nivel al prețului gazelor și energiei electrică reprezintă un vârf, dat de un context geopolitic.
"Eu cred că pe piața energiei electrice deja s-a ajuns la un nivel și vom asista la un platou. Și la gaze naturale asistăm la un platou, numai că la gaze naturale, spre deosebire de energie electrică, unde avem clar explicații - certificatul de CO2, lipsa de producție, consumul mare - la gaze naturale, prețul, după mine, este dat clar de către gazul rusesc. Deci s-a hotărât, Gazprom a mărit gazul pentru Europa. 40% din consumul Europei este dat de către Gazprom, automat este market-maker, face prețul la gaz și cred că până nu va pleca conducta Nord Stream 2, nu vom asista la o reducere a prețului. Eu cred că după ce va pleca conducta Nord Stream 2, va fi funcțională, prețul va reveni în parametri normali acolo unde era înainte de această mărire. Nu la prețul anului 2020, când era 4 euro, ci la prețul anului 2012, undeva la 20 - 22 de euro pe MW, acum fiind 44 - 46 de euro, practic dublându-se. Nu mă aștept să revină înapoi în această iarnă, ci cred că imediat după ea", a spus Virgil Popescu, în prealabil, la Digi 24.
Dar dacă, în urma implementării Green Deal-ului European și a majorării dependenței piețelor UE de gazul rusesc, nivelul prețurilor va rămâne ridicat în anii următori, se pune problema: se va permanentiza această măsură, prezentată ca fiind temporară, iarnă de iarnă?
Deocamdată, în această iarnă, compensarea se va face indiferent de adoptarea sau nu a Legii consumatorului vulnerabil, susține ministrul.
“Acum calculăm impactul bugetar, dar sursa de finanțare este clar impozitul pe venitul suplimentar din dereglementarea prețului gazelor – în mod normal și din estimările noastre sumele sunt de două ori mai mari decât anul trecut, întrucât și prețul este mai mare – impozitul pe dividende al companiilor unde statul este acționar și nu uitați că de la Hidroelectrica statul are acel dividend suplimentar de 800 de milioane de lei încă nevirat și care este ținut ca sursă de finanțare pentru compensarea la electricitate”, a explicat Popescu.
