După ce a atacat deja la Curtea Constituțională contribuția de solidaritate, Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de KazMunayGas, gigantul petrolier de stat al Kazahstanului, pare nemulțumită și de posibilitatea triplării impozitului pe cifra de afaceri și transmite, autorităților probabil, că “a luat act” de inițiativa legislativă respectivă.
“Rompetrol Rafinare a luat act de inițiativa legislativă aflată în promulgare, care ar urma să crească substanțial taxa pe cifra de afaceri și ar afecta activitatea companiei. Rompetrol Rafinare face toate demersurile necesare pentru a-și păstra poziția pe piața de profil, într-un context fiscal dificil, în care presiunea suprataxării influențează capacitatea operațională și investițională, pe termen lung”, precizează compania.
În primele 9 luni ale anului, Rompetrol Rafinare SA a achitat statului român 1,12 miliade de dolari. Din total, 30,3 milioane de dolari reprezintă contribuția la solidaritate pentru anul 2023, pe care compania a atacat-o la Curtea Costituțională, iar 6,1 milioane de dolari reprezintă taxa pe cifra de afaceri, aferentă primului semestru din 2024, pe care sugerează că ar urma să o conteste în instanță.
Profit.ro a anunțat că marile companii de petrol, gaze și carburanți cu cifre de afaceri mai mari de 50 milioane euro pe an riscă să fie obligate să achite de anul viitor impozit de 1,5% din cifra de afaceri, deși intenția inițială a legiuitorilor era doar să elimine pragul de rulaj anual de 50 milioane euro de la care firmele din sectoarele menționate datorează impozit specific de 0,5% din cifra de afaceri.
Camera Deputaților a aprobat în plen, pe 22 octombrie, în calitate de cameră decizională, modificarea Codului Fiscal, în sensul eliminării de la 1 ianuarie 2025 a pragului de cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro sub care companiile de petrol, gaze și carburanți nu plătesc în prezent acest impozit.
Numai că nu a fost singura modificare adoptată. În forma inițială, proiectul de lege stipula că impozitul de 0,5% pe cifra de afaceri a petroliștilor se aplică prin excepție de la regula generală impusă tuturor firmelor din România cu afaceri anuale de peste 50 de milioane de euro, de a plăti impozit de 1% din cifra de afaceri în situația în care sunt pe pierdere sau impozitul pe profit datorat este mai mic de 1% din rulaj.
În forma votată de plenul Camerei și trimisă la promulgare președintelui Klaus Iohannis, sintagma ″prin excepție″ nu mai apare, astfel că rezultă că societățile din petrol, gaze și carburanți cu cifre de afaceri de peste 50 milioane euro datorează de la 1 ianuarie 2025 impozit cumulat de 1,5% pe cifra de afaceri, iar cele cu rulaje sub acest prag - de 0,5%. Nu este limpede dacă eliminarea sintagmei reflectă voința asumată a parlamentarilor sau este doar o eroare. Până să fie publicat în Monitorul Oficial și să intre în vigoare, draftul de act normativ aprobat în octombrie poate fi contestat la Curtea Constituțională sau trimis la reexaminare de către președinte.
De altfel, Consiliul Economic și Social (CES) a atras atenția că eliminarea sintagmei ″prin excepție de la art. 18-1″ conduce la interpretarea că firmele din petrol, gaze și carburanți urmează să datoreze de la 1 ianuarie 2025 impozit specific de 1,5% din cifra de afaceri, ceea ce ar însemna ″o dublă impunere a unui sector care este oricum supraimpozitat″. Avizul CES este însă doar consultativ.
În legătură cu cealaltă taxă contestată, Rompetrol Rafinare a obținut deja la Curtea de Apel Constanța sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate a ordonanței de urgență a Guvernului prin care, la finalul lui 2022, a fost impusă în România contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze naturale, cărbune și rafinare, în baza unui Regulament UE din toamna aceluiași an.
Compania contestase suprataxa mai întâi prin plângeri administrative, respinse de Fisc și Ministerul Finanțelor, după care, în primăvară, a depus acțiune în anulare în justiție, în contencios administrativ. În cadrul procesului, a fost solicitată și restituirea de către stat a sumei totale de aproape 580 milioane lei plătită de Rompetrol drept contribuție de solidaritate.
Rompetrol Rafinare a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în privința suprataxei, însă instanța civilă românească i-a respins cererea ca inadmisibilă, cu posibilitate de recurs pentru companie.
