Scumpirea accelerată a gazului din România, în urma adoptării controversatei Ordonanțe de Urgență 119/2022, prin care traderii au fost penalizați, a făcut ca Ungaria să nu mai intenționeze să folosească, marți, Sistemul Național de Transport (SNT) pentru tranzitul gazelor rusești, pentru prima dată în ultimele 4 luni, preferând să importe mai mult gaz din Austria, unde prețul era mai mic decât cel de pe piața autohtonă.
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie în România și care va fi situația la iarnă urmează să fie anunțat la Profit Energy.forum, programat pentru 3 octombrie.
Conferința, organizată la Hotel JW Marriott cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom și Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Potrivit Transgaz, marți, în România, urmau să fie importați prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, prin care este transportat gaz rusesc din TurkStream, 2,4 milioane mc (aproximativ 25 GWh), dintre aceștia, pentru prima dată în ultimele 4 luni niciun GWh nefiind reexportat către Ungaria.
Situația s-a modificat marginal în urma dezvălurilor făcute în legătură cu avariile fără precedent raportate la gazoductele Nord Stream 1 și 2, despre care se avansează inclusiv ideea unui sabotaj.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, anticipând că prin gazoductele nordice nu va mai curge prea curând gaz, traderii au decis să utilizeze suplimentar ruta sudică, Turk Stream. Drept urmare, în urma unor licitații intrazilnice, punctul de interconectare de la Csanadpalota a redevenit funcțional pentru 7 ore, potrivit Transgaz, iar în Ungaria au intrat din România 5,6 GWh, o cantitate de 10 ori mai mică decât media zinică a ultimelor 2 luni și de 2 ori sub cea din ultimele zile.
Intrările prin Negru Vodă sunt aproape egale rezervărilor anuale efectuate prin acest punct, de 25,6 GWh/zi, însă net inferioare rezervărilor totale, numai cele lunare pentru octombrie ridicându-se la 26,7 GWh/zi. Rezervările pentru ziua următoare se află și ele în scădere, de un nivel de peste 50 GWh/zi în august la 14 GWh pentru ziua de marți și la 16 GWh pentru cea de miercuri.
În urma apariției știrilor cu avariile de la gazoductele Nord Stream, rezervările de import pentru ziua de miercuri s-au majorat de aproape 4 ori, revenind la peste 50 GWh.
Dacă luni maghiarii au importat 194 GWh prin Serbia, 115 GWh prin Austria și 8,8 GWh prin România, marți cantitatea care intra în Ungaria din Serbia a rămas relativ constantă (192 GWh), importurile (dar și exporturile, deocamdată) din România fiind aproape nule, iar intrările din Austria crescând cu 26 GWh, la 141 GWh.
În lunile iulie, august și prima jumătate a lunii septembrie, aproximativ 50 GWh tranzitau zilnic România cu destinația Ungaria.
Evoluția importurilor Ungariei prin România (GWh/zi, Sursa: ENTSOG)
Mișcarea survine în condițiile în care, așa cum a semnalat Profit.ro, de câteva zile gazele tranzacționate pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), de altfel singurele gaze care se comercializează pe piețele centralizate autohtone, au devenit, pentru prima dată în ultimele 4 luni, mai scumpe decât cele de cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH. Situația s-a schimbat marți, în urma incidentelor apărute la Nord Stream 1 și 2.
În mod normal, în momentul în care gazul importat curge din România spre Ungaria, prețul de pe piața internă este mai redus decât cel de pe CEGH cel puțin cu valoarea tarifelor de transport. Și invers, când România importă gaz din Ungaria (în special iernile trecute), prețul din România se situează peste cel din Austria, cel puțin cu contravaloarea tarifelor de transport.
Actuala situație sugerează că, în absența unor cazuri de forță majoră, precum cele de la Nord Stream 1 și 2, de la 1 octombrie, România ar putea deveni importator net de gaz din Ungaria, urmând a avea cel mai ridicat preț din regiune.
Și rezervările de capacitate efectuate pe anul gazier 2022-2023 indică același lucru. Capacitatea de export rezervată în punctul de interconectare de la Csanadpalota este de doar 18,2 GWh/zi, în timp ce cea de import este aproape 3 ori mai ridicată, de 52,7 GWh/zi. Asta, deși Transgaz și operatorul maghiar FGSZ au majorat capacitatea de export din România către Ungaria la aproape 75 GWh/zi.
Evoluția prețurilor gazului de pe piețele pentru ziua următoare administrate de BRM și CEGH
Guvernul român a decis să penalizeze traderii prin OUG 119, aceștia fiind obligați să achite “contribuția de solidaritate” și descurajați să mai importe gaz ieftin. În plus, guvernul a mai stabilt ca gazul din producția internă să fie alocat la preț plafonat furnizorilor în vederea alimentării consumatorilor casnici, dar și a CET-urilor. Drept urmare, pe piața angro există o penurie de gaz din producție internă, cantitățile tranzacționate pe BRM fiind de import, în urma unor rezervări de capacitate efectuate de traderi exclusiv zilnic, nici măcar lunar sau trimestrial.
Nicio tranzacție cu gaz cu termen de furnizare mai lung de o lună nu a fost realizată în ultimele 2 luni și jumătate pe BRM, volumele de gaze comercializate fiind realizate exclusiv pe piețele spot, intraday sau pentru ziua următoare. În plus, de la începutul lunii septembrie, de când a intrat în vigoare OUG 119, care impune inclusiv traderilor plata controversatei contribuții de solidaritate, nu s-a mai efectuat nici măcar o tranzacție lunară.
Interesant este că dispariția tranzacțiilor pe termen mediu și lung și diminuarea considerabilă a celor spot au loc în condițiile în care consumul intern a scăzut considerabil, cu 22,5% în prima lună și jumătate a trimestrului al treilea. E drept că în această perioadă s-a înmagazinat gaz, însă este puțin probabil ca volumul suplimentar de gaze depozitat în această perioadă, comparativ cu anii trecuți, să compenseze reducerea consumului intern.
Cererea redusă ar fi trebuit să conducă la o diminuare a prețurilor pe piața internă. În schimb, în urma adoptării OUG 119, de la un preț de 147 euro/MWh (cu 90 de euro/MWh mai redus față de prețul de pe CEGH) înregistrat la jumătatea lunii august, luni prețul spot de pe BRM crescuse la 177 euro/MWh (cu 8 euro/MWh peste decât cel de pe bursa austriacă, care în această perioadă a scăzut). Marți, în urma incidentelor de la gazoductele Nord Stream 1 și 2, situația s-a inversat, prețul pentru ziua următoare pe BRM fiind de 183,8 euro/MWh, cu 3,8 euro/MWh sub cel de pe piața austriacă.
Și asta pentru că prevederile OUG 119 au “stimulat” traderii, pentru a nu achita contribuția de solidaritate impusă de guvernul român, să majoreze prețurile de import, pentru ca diferența dintre acestea și cele de BRM (în cazul livrărilor interne), și cel de export (în cazul gazului care tranzitează România) să fie minime, dacă nu chiar negative.
Cu alte cuvinte, și-au externalizat profitul prin realizarea de tranzacții înainte de intrarea gazului în România, pentru a nu le fi confiscat de statul român, care le "recunoaște" o marjă de doar 2% la tranzacțiile interne și de 0% la export.
Marii pierzători ai deciziei Guvernului de a impune și traderilor plata contribuției de solidaritate sunt însă furnizorii și companiile autohtone, care s-au văzut nevoite să achite prețuri mai mari decât cele de pe CEGH, după ce, în urmă cu numai o lună, puteau cumpăra gaz la un discount de 90 de euro față de cel de pe piața austriacă.
Impactul lipsei de tranzacționare pe termen mediu și lung a gazelor este deja transferat și pe piața consumatorilor finali. Furnizorii nu au în portofoliu cantități importante de gaze contractate pe termene mai îndelungate (cu excepția celor alocate la preț plafonat de Guvern pentru alimentarea consumatorilor casnici și CET-urilor), ceea ce face ca și ofertele pentru eventuali clienți noi sau de reînnoire a contractelor cu vechii clienți să fie efectuate la prețuri extrem de ridicate, pe care ei anticipează că le vor achita pe piața spot.
În prima parte a lunii, după cum a relatat în premieră și în exclusivitate Profit.ro, Federația Europeană a Traderilor de Energie (European Federation of Energy Traders – EFET) a avertizat, într-o scrisoare adresată deopotrivă autorităților de la București și celor de la Bruxelles, că OUG nr. 119/2022 de modificare a legislației de sprijinire a consumatorilor de energie, prin extinderea și înăsprirea dramatică a supraimpozitării tranzacțiilor jucătorilor din sector, în primul rând a exporturilor, riscă să declanșeze o reacție în lanț care să ducă de-a dreptul la ″destructurarea″ pieței europene integrate de electricitate și chiar să provoace mari probleme de aprovizionare la iarnă nu doar în România, ci la nivelul întregii regiuni.
