Primul an în care Arabia Saudită și-a propus să își reducă dependența de exportul de petrol s-ar putea încheia cu un rezultat opus, dat fiind că măsurile de reducere a costurilor guvernamentale vor împinge, probabil, în recesiune zona din economie care nu se bazează pe aurul negru, se arată într-o analiză Bloomberg.
Astfel, creșterea economică din acest an ar urma să fie generată tot de producția și exportul de țiței, deși Arabia Saudită dorea o reorientare spre alte zone ale economiei, în condițiile în care prețurile țițeiului su scăzut masiv.
În încercarea disperată de a tempera efectele negative ale prăbușirii prețului petrolului, bonusurile acordate funcționarilor guvernamentali saudiți au fost reduse luna aceasta, iar salariile miniștrilor au fost micșorate cu 20%. De asemenea, banca centrală a anunțat că injectează 5,3 miliarde de dolari în sistemul bancar, pentru a împiedica declanșarea unei crize.
Măsurile de austeritate sunt menite să reducă deficitul bugetar, care a ajuns la 16% din PIB anul trecut, dar, probabil, se vor reflecta și într-o agravare a încetinirii economice, în condițiile în care consumul scade.
CITEȘTE ȘI FMI: Datoria globală a urcat la maxime record și continuă să crească Bloomberg prognozează o creștere a economiei saudite de 1,1% pentru acest an, în timp ce compania britanică de consultanță Capital Economic și BNP Paris anticipează prima contracție de după 2009.
“Loviturile asupra gospodăriilor devin tot mai dure”, spune Jason Tuvey, economist la Capial Economics specializat pe Orientul Mijlociu.
Arabia Saudită și-a recuperat, în luna august, poziția de lider global al producției de petrol și alte hidrocarburi lichefiate, poziție pe care o pierduse în urmă cu peste 2 ani, în aprilie 2014, în favoarea Statelor Unite ale Americii. SUA detronase Arabia Saudită în topul marilor producători de petrol în aprilie 2014. Între timp, însă, cotațiile petrolului s-au prăbușit, ceea ce a condus la scoatere de pe piață a jucătorilor cu cele mai mari costuri marginale de producție, printre care și unii producători de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA.
Declinul anticipat al zonei economice care nu depinde de petrol este opus trendului din ultimii ani. Activitatea economică care exclude domeniul petrolier a crescut constant și a depășit 55% din PIB în 2015, potrivit datelor oficiale.
Creșterea a fost susținută însă de cheltuielile publice, susținute la rândul lor de exportul de hidrocarburi. Acest lucru accentuează efectul tăierii cheltuielilor.
„Cu reducerile cheltuielilor guvernamentale și reformele fiscale, nu vedem creșteri în niciun sector economic care exclude petrolul”, afirmă Monica Malik, economist șef la Banca Comercială Abu Dhabi.
Statele membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), inclusiv Arabia Saudită, au convenit, săptămâna trecută, să reducă producția la 32,5-33 milioane de barili de petrol pe zi, de la nivelul de circa 33,5 milioane de barili pe zi înregistrat în august, acesta fiind primul astfel de acord semnat în ultimii 8 ani. Detaliile acordului nu au fost însă stabilite, urmând să fie anunțate, cel mai probabil, în noiembrie.
