Aproape o treime din acțiunile companiei financiare de stat Fondul Român de Contragarantare (FRC) SA, înființată în 2009 de Guvernul Boc și cunoscută acum în special pentru implicarea în programul de sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii IMM Invest Plus, urmează să fie scoase la vânzare, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Este vorba despre participația de 32% din acțiunile FRC a Fundației Post-Privatizare, o structură juridică controlată de statul român prin Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Acționarul majoritar al Fondului Român de Contragarantare este Ministerul Finanțelor Publice (MFP), care are grosul de 68% din capitalul companiei.
Fundația Post-Privatizare a intrat în insolvență în iulie 2022, la solicitarea recuperatorului de creanțe neperformante EOS Credit Funding DAC, iar ulterior în faliment, în noiembrie anului trecut.
Solicitarea recuperatorului a venit după ce, în prima parte a anului 2020, EOS Credit Funding DAC pusese sechestru pe participația de 32% a Fundației Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare. Sechestrul fusese instituit în baza unei executări silite mai vechi, din 2015, obținută de Banca Transilvania pentru a-și recupera un credit în valoare de circa 3,19 milioane lei acordat Fundației în 2012.
Între timp, Banca Transilvania a vândut creditul neperformant către EOS Credit Funding DAC, iar recuperatorul, după ce a pus sechestru pe acțiunile Fundației la Fond, a cerut insolvența Fundației la tribunal, transformată în cele din urmă în faliment.
Până în martie anul trecut, Comitetul Director al Fundației a fost format din Stere Farmache, membru al Directoratului FRC, Adrian-Ștefănel Manafu, fost director general în Ministerul Economiei, și avocata Emilia-Timeea Ciudin.
Pachetul de 32% din acțiunile FRC deținut de Fundația Post-Privatizare se află în prezent în procedură de evaluare în vederea scoaterii sale la vânzare, în scopul obținerii de fonduri pentru plata datoriilor Fundației, care se ridică în total la peste 13,8 milioane lei, potrivit lichidatorului judiciar. Cei mai mari creditori sunt ANAF (creanță de 4,7 milioane lei), Uniunea Națională a Cooperației de Consum CENTROCOOP (4,5 milioane lei) și EOS Credit Funding DAC (3,3 milioane lei).
În afară de acțiunile la FRC, Fundația Post-Privatizare mai are în patrimoniu doar un Volkswagen Passat din 2010, cu peste 300.000 de kilometri la bord, pe care lichidatorul judiciar încearcă să-l vândă cu circa 35.000 lei cu tot cu TVA.
În acte, deținerea de 32% a Fundației Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare valorează 128 milioane lei, sumă înscrisă în OUG nr. 23/2009 prin care a fost înființat Fondul.
Fondul Român de Contragarantare a trecut pe plus în primul semestru al anului trecut, cu profit net de 2,45 milioane lei, după pierderea de 3,59 milioane lei din perioada similară din 2021, iar veniturile totale au avansat cu 16,7%, la peste 10 milioane lei, potrivit celor mai recente date disponibile.
În 2021, FRC a consemnat pierderi de 2,53 milioane lei, la venituri totale de 18,1 milioane lei, iar la finalul anului respectiv deținea depozite bancare de 189,7 milioane lei (cu dobândă de încasat de circa 1,18 milioane lei) și plasamente în titluri de stat de circa 223 milioane lei.
Fundația Post-Privatizare este probabil una dintre cele mai ciudate structuri legate de statul român, cu o istorie extrem de "bizantină".
În 1996, Comunitatea Europeană (din bani PHARE), Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și asset-managerul privat spaniol GED Capital Development au pus laolaltă 44 milioane ECU (strămoșul euro) și au creat așa-numitul Fond Român Post-Privatizare, fond de investiții pentru plasamente în companii românești privatizate sau nou-înființate administrat de GED.
Pentru derularea fondurilor PHARE acordate de Comunitatea Europeană (15 milioane ECU) în cadrul Fondului Român Post-Privatizare, Guvernul Văcăroiu a creat, tot în 1996, Fundația Post-Privatizare, cu unic membru fondator Agenția Națională de Privatizare, care era subordonată direct Executivului. Din Consiliul Director al Fundației făcea parte și un reprezentant al Comunității Europene, pe lângă unul de la Agenția de Privatizare.
Astfel, Bucureștiul și Bruxelles-ul controlau împreună direcționarea către sectorul privat a fondurilor PHARE de la Comunitatea Europeană, prin intermediul Fondului administrat de GED Capital. Totul a fost convenit în urma unui Memorandum semnat de Guvern cu Comunitatea Europeană în 1995.
Fondul Român Post-Privatizare administrat de GED Capital a funcționat timp de 10 ani, până în 2006, perioadă în care a efectuat plasamente în companii precum ISAF, Regisco, Continental, Adesgo, IRIDE, Remayer, PcNet, Venoma (Sicomed), VitalGaz, Advantage Software Factory sau Arctic. Fundația Post-Privatizare i-a supraviețuit însă.
În 2009, în plină criză financiară și economică, Guvernul Boc a ajuns la un acord cu Comisia Europeană prin care Bruxelles-ul renunța la banii rămași la dispoziția Fundației Post-Privatizare, proveniți din finanțarea PHARE din anii ’90, plus surplusul rezultat din investirea acesteia. Cu cea mai mare parte banii respectivi, în sumă de 128 milioane lei, Fundația Post-Privatizare a participat la constituirea capitalului Fondului Român de Contragarantare, înființat în același an, primind o participație de 32% din acțiuni. Restul de acțiuni la FRC se află de atunci în posesia Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Scopul înființării FRC a fost să acopere maximum 80% din riscurile financiare ce decurg din garantarea de către fondurile de garantare a creditelor si a altor instrumente de finanțare obținute de IMM-uri de la bănci sau din alte surse.
"Prin dispozițiile Acordului de ieșire dintre Comisia Europeană, reprezentată de Directoratul General pentru Extindere, și Guvernul României, reprezentat de Ministerul IMM, Comerțului și Mediului de Afaceri semnat la 11.08/2009//24.09.2009, Comisia Europeană a decis să renunțe la drepturile și obligațiile sale și să transfere dreptul de proprietate asupra fondurilor (PHARE menționate - n.r.) și responsabilitățile pentru managementul lor către Ministerul IMM, Comerțului și Mediul de Afaceri, prin intermediul Fundației Post-Privatizare", se arată într-un document guvernamental. Conținutul Acordului de ieșire menționat nu a fost niciodată făcut public.
De-abia în 2014, mulți ani după dispariția Agenției Naționale de Privatizare, Guvernul s-a gândit să clarifice statutul și subordonarea Fundației, legiferând prin HG că drepturile și obligațiile statului ca membru fondator sunt preluate de Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului este cel care ″exercită funcțiile de coordonare și control, precum și toate drepturile pe care legea le prevede pentru membrii fondatori privind Fundația Post-Privatizare și asigură reprezentarea intereselor acesteia în cadrul unor organe, organizații, instituții și autorități″.
Din 2007, director executiv al Fundației Post-Privatizare a fost Peter Bela Barta, fost colaborator al lui Raed Arafat la proiectul SMURD, ca manager de proiect, precum și ca fundraiser. Potrivit unei declarații de avere din toamna anului 2019, la acel moment Barta era și director executiv în Consiliul Județean Ilfov. CV-ul său de pe Linkedin menționează că a deținut funcția de șef al Fundației Post-Privatizare până în 2016. Portalul termene.ro îl indică oficial în postura de director executiv al Fundației și reprezentant legal al acesteia cel mai târziu la finalul lunii decembrie 2019.
În același CV, Barta menționează că, între 2007 și 2016, a administrat un portofoliu de 10 investiții ale Fundației Post-Privatizare (fiind și membru în Consiliile de Administrație ale unora dintre aceste companii), cu active totale de peste 100 milioane euro, obținând și finanțări de peste 12 milioane euro pentru firme aflate la începutul activității. De asemenea, el menționează că Fundația a făcut exit cu succes din aceste investiții.
După finalizarea activității Fondului Român Post-Privatizare administrat de GED Capital în 2006, Fundația Post-Privatizare a continuat să investească în companii românești, atât sub formă de participații la capital, cât și prin acordare de credite. Unele dintre aceste credite au constituit de altfel sursa problemelor financiare care au făcut ca Fundația să ajungă în faliment și pe cale să îi fie scoasă la vânzare deținerea la Fondul Român de Contragarantare.
