Angajații români sunt preocupați de păstrarea locului de muncă, lucrează ore suplimentare, iar atunci când pleacă din companie regretă mai mult colegii decât activitatea în sine, potrivit unui studiu realizat de IRES pentru Up România, companie emitentă de tichete de masă și cadou.
Circa două treimi dintre angajații români sunt satisfăcuți și foarte satisfăcuți de actualul loc de muncă, 57% declarându-se optimiști și foarte optimiști cu privire la viitorul lor la actuala slujbă.
O treime dintre aceștia apreciază că le-ar fi ușor să găsească un nou loc de muncă, în schimb, 42% consideră că acest lucru ar fi greu și foarte greu de realizat.
CITEȘTE ȘI Studiu EY: Antreprenorii muncesc cu o cincime mai mult decât angajații cu normă întreagă Încrederea în găsirea cu ușurință a unui nou loc de muncă crește odată cu nivelul de educație (41.5% dintre cei cu studii superioare) și valoarea salariului actual (44.1% dintre cei cu salarii nete peste 2.000 lei), iar bărbații (38.5%), angajații până în 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) și cei care lucrează în mediul privat (39.2%) declară că le-ar fi ușor și foarte ușor să își găsească o nouă slujbă în comparație cu femeile (24.8%), celelalte categorii de vârstă – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajații din mediul rural (28.1%) și cei care lucrează în sectorul public (25.6%), se arată în studiu.
„Aceste date ne arată o realitate văzută din două perspective. Pe de o parte, există un optimism generalizat în rândul celor care au un loc de muncă (...). Pe de altă parte, scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că acest optimism față de actualul loc de muncă este un optimism constrâns, urmare a percepției că piața muncii suferă de lipsa oportunităților”, a declarat Elena Pap, directorul general Up România.
Deși declară în proporție covârșitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajații intervievați în cadrul studiului IRES au tendința să regrete în primul rând colegii (35%), mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) și salariul (19%).
Persoanele cu salarii mari, cele cu nivel ridicat de educație, tinerii și angajații care locuiesc în mediul urban declară în proporții mai mari decât celelalte categorii că ar regreta activitatea desfășurată și că activitatea pe care o realizează este interesantă/provocatoare/motivantă.
Tot aceste categorii dau și cele mai mari proporții de respondenți care declară că le-ar fi ușor să-și găsească un nou loc de muncă.
Cei mai mulți dintre angajații intervievați își percep nivelul de salarizare drept bun și foarte bun (44%) și doar 26% îl consideră slab și foarte slab. Doar jumătate dintre respondenți (54%) consideră că promovările în cadrul organizației din care fac parte se realizează corect, iar 19% declară contrariul. Participanții la studiu, din firmele cu mai puțin de 50 de angajați, tind să considere în proporție mai mare decât ceilalți că promovările se realizează echitabil în organizațiile lor.
Printre beneficiile cele mai dorite de către participanții la această cercetare, se regăsesc, în ordinea preferințelor: asigurările medicale (88%), primele de sărbători (88%), tichetele de masă (79%) și tichetele cadou (77%).
Calitatea vieții la locul de muncă este o componentă esențială a satisfacției cu privire la serviciul actual. În opinia celor mai mulți angajați chestionați (41%), calitatea vieții la locul de muncă s-a îmbunătățit în ultimul an față de momentul intrării lor pe piața muncii. Aceștia identifică creșterile salariale (27%), ameliorarea condițiilor fizice de muncă (18%) și modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creșterea calității vieții la locul de muncă.
Peste jumătate (55%) dintre salariații români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendința de a-și percepe jobul drept stresant într-o proporție mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajații români intervievați în această cercetare definesc calitatea vieții la locul de muncă.
Două treimi dintre angajați afirmă că au dreptul la pauză de masă și folosesc acest timp pentru a mânca.
43% dintre angajații români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus față de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare și salariu mai mare sunt și cei care afirmă în proporții mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil și respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menționate de angajați ca definitorii pentru calitatea vieții la locul de muncă.
