Pentru ROCA, implicarea în afacerea S-Karp a însemnat familiarizarea cu ce înseamnă să fii producător de pantofi în România, să dezvolți o rețea de magazine și un canal nou de vânzare online, dar creșterea salariilor, majorarea prețului la utilități, productivitatea mai slabă ca în China sau ca în alte țări din Asia și lipsa de tehnologie fac ca România să nu fie competitivă în industria de încălțăminte, spune pentru Profit.ro Rudi Vizental, CEO ROCA.
Profit.ro a anunțat anterior, în premieră, că Clujana, operând fabrica de pielărie și încălțăminte care era cea mai mare din regiune în anii '80, intrată în insolvență la începutul anului 2018 și aflată la acest moment în reorganizare, va cumpăra pachetul majoritar de acțiuni, de 66%, deținut de Platforma ROCA la producătorul de încălțăminte S-Karp din Brașov, cu doar 1 euro, dar cu obligația de a respecta anumite condiții privind dezvoltarea activității acestei companii în următorii 3 ani. În urma tranzacției, ROCA va avea drept asupra unei cote din vânzare în acest interval de 3 ani.
Aceasta este prima tranzacție de exit a platformei ROCA. Strategia anunțată de ROCA este să atragă lideri de business din diferite domenii și să ajute firmele românești - nu neapărat aflate în insolvență, ci cu o lipsă de capital - să își crească vânzările, în schimbul preluării, temporare, a unui pachet de circa 60% de acțiuni de către acest fond.
Contactat de Profit.ro, Rudi Vizental, CEO ROCA, a explicat:
"La acest moment nu putem vorbi de o tranzacție. Mecanismul în discuție este unul complex, de durată, implică mai multe etape și aspecte, ceea ce face ca o analiză a unui singur aspect să fie incompletă. Suntem într-o fază de formalități preliminare demarării tranzacției și mai sunt încă etape legale de parcurs și aspecte de negociat pentru toate părțile implicate. Condițiile mecanismului includ și preluarea de obligații precum și dezvoltarea ulterioară a businessului.
În industria în care acționează atât S-Karp, cât și Clujana, pentru a fi competitiv sunt necesare investiții constante sau consolidare. Pentru ROCA, implicarea în S-Karp a însemnat familiarizarea cu ce înseamnă să fii producător de pantofi în România, să dezvolți o rețea de magazine și un canal nou de vânzare online. Creșterea salariilor, majorarea prețului la utilități, productivitatea mai slabă ca în China sau ca în alte țări din Asia și lipsa de tehnologie fac ca România să nu fie competitivă în industria de încălțăminte. În aceste condiții, potențiala tranzacție ar avea ca rezultat o consolidare ce le poate asigura un avantaj competitiv. Brandurile sunt complementare ca segment de clienți, iar în timp ce Clujana are capacitate de producție, dar nu are desfacere, S-Karp are desfacerea de care aceasta are nevoie.
În ceea ce priveste procedura de insolvență a Clujana, la data de 15.01, la ultimul termen de judecată, s-a arătat ca sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru ieșirea din insolvență a acesteia. În data de 29.01, instanta urmează să se pronunțe cu privire la ieșirea din insolvență a Clujana. Ca atare, CITR nu va avea nicio atribuție legală pe parcursul analizării sau deciziei privind încheierea acestei tranzacții, întrucât, așa cum arată și convocatorul, AGEA Clujana va avea loc în data de 27.02, adică la o lună dupa ieșirea din insolvență și încetarea oricărei calități pe care o are CITR cu privire la Clujana."
S-Karp este pe piață din 1998, producând până astăzi peste 3 milioane de perechi de încălțăminte. În 2018, compania a avut afaceri de 4,2 milioane lei și o pierdere de 2,9 milioane lei.
S-Karp a fost prima companie preluată de ROCA, platfiormă anunțată în premieră de Profit.ro și creată de CITR, jucător pe piața de insolvențe, Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert, frații Pavăl, proprietarii Dedeman, și producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad, pentru restructurarea și dezvoltarea companiilor aflate în dificultate.
Compania a fost preluată sub control de ROCA în urmă cu aproape doi ani, aceasta fiind prima tranzacție a platformei. ROCA a preluat atunci 66% din acțiuni, iar restul participației a rămas în posesia lui Traian Jitaru. După preluarea de către ROCA, S-Karp a început extinderea în mall-uri.
La acest moment, S-Karp, cu accent pe încălțămintea montană, are 10 magazine (3 în București, în AFI Cotroceni, Plaza Mall și ParkLake), 2 în Brașov, 1 în Ploiești, 1 în Miercurea Ciuc, 1 în Cluj, 1 în Baia Mare și 1 în Oradea.
Clujana este controlată de Consiliul Județean Cluj, cu 93,4% din acțiuni, în acționariat fiind și SIF Oltenia, cu 1,2%.
În 2018 a avut afaceri de 6,4 milioane lei și o pierdere de 5,3 milioane lei, cu 237 de angajați. În anii anteriori, cifra de afaceri era de circa 8-9 milioane lei, iar profit nu a fost înregistrat decât în 2016, cu un plus modic de 212.967 lei.
În 2018, datoriile au scăzut însă de la 14,8 milioane lei la 4,5 milioane lei.
Clujana a intrat în insolvență la începutul anului 2018, la propria cerere, Profit.ro anunțând că va avea de achitat peste 16 milioane lei pentru a reveni "curată" în circuitul economic, aproape integral către sucursala din Cluj a Fiscului. Compania și-a stabilit deja planul de revenire pe piață, într-un context însă în care, așa cum a anunțat Profit.ro, fabrica a fost scoasă la vânzare de Fisc ca metodă de a recupera din datoriile bugetare.
Compania deține acum două showroom-uri în Cluj-Napoca și colaborează pentru desfacerea produselor sale cu parteneri din mai multe județe din țară, printre care Sibiu, Mureș, Iași și Cluj-Napoca, și exportă produsele în mai multe magazine din Germania și Italia.
Insolvența companiei a fost explicată prin marja comercială insuficientă pentru acoperirea costurilor fixe, cresterea salariului minim în mai 2016 și februarie 2017, care a generat cheltuieli suplimentare pentru societate de circa 150.000 lei/lună, dependența față de contractele de lohn, dificultăți în recuperarea creanțelor.
Fabrica de încălțăminte Clujana a fost înființată în 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După primul război mondial, ca societate pe acțiuni, a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din România sub un nou nume, "Dermata".
În 1948, fabrica a fost trecută în proprietatea statului de către regimul comunist și redenumită "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA". În anii '80, fabrica a ajuns cea mai mare de acest gen din estul Europei, cu 8.000 de angajați și secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc.
Potrivit Adevărul, decăderea Clujana a început după Revoluție, iar în 1999 a fost decisă închiderea operațională a fabricii, pe fondul situației financiare dezastruoase a întreprinderii. După închiderea fabricii au fost proteste de stradă ale muncitorilor, deoarece disponbilizații nu și-au primit la timp plățile compensatorii. După ce a trecut în administrarea mai multor firme private, în 2003, fabrica a devenit din nou „de stat”. Administrarea fabricii a fost preluată în 2003 de Consiliul Județean Cluj, care este și acționar majoritar.
După preluare, Consiliul Județean a repornit producția, inițial în sistem lohn, apoi și cu producție proprie.
