O analiză Profit.ro a prețurilor cu și fără taxe din cele 2 state, așa cum reies din raportările Comisiei Europene, arată că România are același preț fără taxe ca Bulgaria, superior celui din Ungaria, și un nivel al taxării peste cel din statele vecine, chiar și după reducerea accizei cu 20%.
Însă cel mai important element care pune presiune pe prețuri este evoluția paradoxală a cererii, care nu numai că dă dovadă de inelasticitate (nu scade odată cu creșterea prețurilor), ci chiar se majorează simultan cu acestea.
De pe 1 martie, când s-au făcut simțite primele efecte la pompă ale declanșării războiului din Iran, și până în prezent, prețul combustibilului diesel a crescut cu o pătrime, iar cel al benzinei cu o cincime în stațiile Petrom.
Cu toate acestea, cererea cu amănuntul de carburanți (din benzinării) a crescut cu 3% în trimestrul al doilea și cu 2% în primele 6 luni ale anului, potrivit estimărilor liderului pieței.
Iar vânzările OMV Petrom au evoluat și mai spectaculos. Compania a raportat o creștere a vânzărilor cu amănuntul aproape dublă față de majorarea cererii la nivel național, de 6% în trimestrul al doilea și de 5% în primul semestru.
Și Rompetrol vorbește de o creștere a consumului de carburanți la nivelul întregii piețe, și de una cu 3% în propriile benzinării.
La prima vedere, cele 2 companii care dețin singurele rafinării funcționale din România, Petrobrazi (OMV Petrom) și Petromidia (Rompetrol) ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestei situații: o creștere a prețului, dublată și de una volumetrică a consumului.
Numai că, deși marja de rafinare a OMV Petrom a crescut pe hârtie la 22,7 dolari/baril în trimestrul al doilea al acestui an, plafonarea marjelor de către Guvern “a impiedicat valorificarea beneficiilor generate de diferențialele mai mari pentru benzina si motorina comercializate în Romania.
În consecință, marja de rafinare ajustată aferentă trimestrului al doilea al acestui an s-a situat usor sub media înregistrată în 2025, de 10,27 dolari/baril”, susține compania.
Rompetrol a raportat o marjă netă de rafinare și mai redusă, de 6,2 dolari/baril.
Prețul motorinei în România, Bulgaria și Ungaria (euro/l)
| Țară | Preț motorină fără taxe | Preț motorină cu taxe | Taxe (accize, TVA, etc) |
|---|---|---|---|
| România (înaintea reducerii accizei) | 1,13 | 2,01 | 0,88 |
| România (după reducerea accizei) | 1,13 | 1,90 | 0,77 |
| Bulgaria | 1,12 | 1,74 | 0,62 |
| Ungaria | 1,06 | 1,81 | 0,75 |
Motivele pentru care cele 2 companii nu au putut beneficia de evoluțiile cererii interne și ale cotațiilor internaționale țin de fiscalitate.
Impozitul de 0,5% pe cifra de afaceri și, în cazul OMV Petrom, taxa de solidaritate achitată la prelucrarea fiecărei tone de țiței produs intern au transferat încă o parte din prețul la pompă în buzunarele statului român, pe lângă acciză și TVA, numai acestea din urmă fiind cuprinse în analizele CE.
În plus, în noua lege de re-instituire a stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, taxa de solidaritate achitată de OMV Petrom fost modificată, devenind una progresivă, calculată nu doar în funcție de cotațiile Brent, ci și de cele la motorină, fiind luat în calcul indexul cel mai avantajos pentru statul român.
Însă chiar dacă sunt ignorate impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate și dacă sunt luate în calcul doar impozitle indirecte pe consum, accize și TVA, companiile distribuitoare (și, implicit, șoferii din România) stau mai prost decât cele din Bulgaria și Ungaria.
Bulgaria ține de ani buni accizele la nivelul minim acceptate în UE, iar Ungaria a redus în acest an, temporar, acciza la acest nivel, de aproximativ 0,33 euro/l.
În România, chiar și după reducerea accizei la diesel cu 20%, nivelul acesteia este 0,43 euro/l.
Pe partea de costuri, cele ale rafinăriilor din România sunt similare cu cele ale rafinăriei Lukoil de la Burgas, depinzând de aceleași surse de alimentare, de aceleași costuri de transport și de asigurare din Marea Neagră, fapt confirmat și de cele 2 prețuri fără taxe din cele 2 state.
Dacă până în martie 2024, Lukoil Neftokim Burgas se alimenta cu țiței predominant rusesc (Urals, mai ieftin, 70–90% din materia primă prelucrată), din acel moment, ca urmare a interdicției importurilor rusești, bulgarii au trecut la un mix diversificat de țiței non-rusesc: preponderent kazah (KEBCO/CPC Blend, creștere de peste 11 ori a importuirlor), irakian (Basrah Light), saudit, plus volume din Libia, Egipt, Tunisia, Ghana și alte surse africane/mediteraneene.
În cazul Petromidia, alimentarea se face cu țiței kazah (KEBCO și CPC Blend – majoritatea, susținut de acționarul KazMunayGas) transportat din portul rusesc Novorosisk. Aceste presupun costuri suplimentare, în special primele de asigurare în zona de război a Mării Negre, care s-au dublat în ultima lună, la aproape 2% din valoarea mărfii transportate din Novorosisk, în urma atacurilor cu drone ucrainene.
Petrobrazi a înlocuit în primă fază țițeiul rusesc cu cel kazah și azer, însă în ultima perioadă a optat pentru alte surse. Potrivit șefului diviziei de rafinare și marketing, Radu Căprău, “aproximativ 40%-45% din totalul țițeiului procesat este din import, provenit din zone care nu sunt Marea Neagră și nici Orientul Mijlociu. Este vorba despre America Latină, America de Nord, Africa”.
Numai că și acestea vin cu costuri suplimentare. Chiar dacă sunt evitate primele de asigurare din zona de război a Mării Negre, este achitată taxa de tranzit impusă de Turcia pentru traversarea Bosforului și Dardanelelor, care, de la 1 iulie, s-a majorat cu 15%, la 6,7 dolari/tonă.
În plus, este evident că, lăsând la o parte primele de asigurare, un transport din Americi este mult mai scump decât unul care doar traversează Marea Neagră, de la Novorosisk la Constanța.
Dacă diferența dintre prețurile din Bulgaria și România o face impozitarea mai prietenoasă, în cea ce privește comparația cu Ungaria, diferența provine, așa cum o arată prețurile fără taxe, din costurile de producție.
Rafinăria MOL de lângă Budapesta procesează în continuare țiței rusesc, mult mai ieftin. Scutirea obținută de la interzicerea importului de țiței rusesc aduce un avantaj competitiv major pentru MOL în raport cu concurența, inclusiv a rafinăriilor din România, economiile estimate chiar de compania maghiară fiind de 47 milioane euro/lună în 2025 comparativ cu utilizarea unor surse de alimentare alternative.
Așa se face că prețul fără taxe din Ungaria este unul redus, de 1,06 euro/l, față de cel de 1,12 euro/l din Bulgaria și 1,13 euro/l în România.
