Statul român a băgat cărămizi de bani în ultimii ani, mai cu seamă în ultimii doi, în conturile propriilor angajați. Media salarială la stat a depășit pragul de 700 de euro net în acest an, iar funcționarii publici câștigă aproape 900 de euro, nivel similar celui din Polonia și peste cel din Ungaria. Au crescut și salariile din mediul privat, dar mult mai lent, și se află la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria și Polonia.
Politica salarială a Guvernelor PSD/ALDE produce efecte nebănuite. Bugetarii români au ajuns să câștige la nivelul celor din Ungaria și Polonia, țări mai dezvoltate economic, potrivit datelor oficiale analizate de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Salariul mediu net din România a ajuns în acest an la 2646 de lei (569 de euro) – media primelor 7 luni – un avans de circa 11% față de media anului trecut. Creșterea e una bună în termeni procentuali, chiar dacă a fost erodată parțial de inflația mai ridicată. Dar adevărata creștere nu vine din economia de piață ci din politica de salarizare a statului. La companii creșterea a fost de puțin peste 9% la 2484 de lei (534 de euro). La stat a crescut cu aproape 18% la 3260 de lei (701 euro)!
Fă-mă, mamă, funcționar!
Înainte de criză, bugetarii câștigau mai bine decât cei din mediul privat. Situația s-a echilibrat începând cu 2010, cu ocazia mult hulitei tăieri operate de Guvernul Boc, care a realizat subit că există o criză bugetară, și mai ales pe seama lucrătorilor din educație și sănătate, care au recuperat mult mai greu veniturile nominale în comparație cu cei din administrația publică. Media privat-stat era echilibrată la nivelul anului 2015, după care s-a produs ruptura.
Toate categoriile de bugetari câștigă, în acest moment, peste medie și considerabil peste ce oferă sectorul întreprinderilor.
Salariile în privat au crescut în termeni nominali cu 35%, iar cele la bugetari au avansat cu 76% față de media pe 2015.
Salariile în administrație au sărit cu 63% la 4175 de lei (897 de euro), pornind deja de la o bază destul de ridicată față de medie. Cel mai mult au crescut în sănătate, unde aproape s-au dublat, ajungând la o medie de 3298 de lei (709 euro), dar pornind de la o bază sub media pe economie, măsura fiind justificată ca necesară pentru a opri exodul medicilor. Cei din educație au tras paiul mai scurt, ca de obicei, și au ajuns la 2681 de lei (576 de euro), o creștere de 63%, suficientă, însă, să-i aducă peste media pe economie și din privat.
Angajații din administrație și cei din sănătate câștigă mai bine decât omologii din Ungaria și Polonia
Toți românii visează la salariile de mii de euro din Vest – mulți, vreo 3,6 milioane, chiar s-au săturat să viseze degeaba și au luat calea străinătății. Dar, până să ajungem la veniturile din Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie, ar trebui să prindem din urmă țări mai apropiate ca nivel de dezvoltare, dar mai sus față de noi, precum Ungaria și Polonia.
Așa că am comparat datele privind salariile din cele două economii cu cele din România și concluzia e că mediul privat mai are de tras până să ajungă din urmă vecinii, dar guvernul PSD/ALDE și-a dus angajați deja acolo.
Să le luăm pe rând. La jumătatea anului în Ungaria, salariul mediu net a fost de 687 de euro. În privat salariul mediu a fost de 712 euro, iar la stat de 643 de euro. În administrație, media a fost de 825 de euro – sub cea din România, în educație de 671 de euro, iar în sănătate de 440 de euro, mult sub cea din România.
Trebuie precizat că media la stat în Ungaria este trasă în jos de persoanele angajate printr-un program guvernamental social, introdus în 2013, care sunt plătite sub salariul minim, pentru activități precum măturatul străzilor sau vânzarea biletelor la metrou – acești angajați vin din rândul șomerilor și primesc mai mulți bani decât dacă ar sta pe indemnizația de șomaj. Numărul acestor lucrători a scăzut de la o medie anuală de aproape 170.000 spre 110.000, pe măsură ce au fost angajați în sectorul privat, dat fiind că și Ungaria se confruntă cu o criză de personal.
Fără angajații din programul guvernamental, media la stat sare la 726 de euro, mai ales ca urmare a impactului în sistemul de sănătate, unde media netului ajunge la 622 de euro, iar în administrație la 860 de euro – ambele se păstrează sub nivelul din România. În educație media e relativ nemodificată la 673 de euro, cu circa 100 de euro peste nivelul de la noi.
În Polonia, salariul mediu net a fost de 722 de euro anul trecut (766 de euro, dacă sunt excluse din calcul companiile cu sub 9 angajați) - 766 de euro în sectorul productiv și 760 de euro la stat. În administrație, salariul a fost de 897 de euro, adică exact media la care a ajuns România în acest an, în educație de 723 de euro și în sănătate de 689 de euro, adică sub nivelul actual din România.
Statistica poloneză a publicat date defalcate și pentru primul trimestru din 2018, însă acestea sunt puternic afectate de bonusurile anuale acordate bugetarilor, prima anuală fiind încasată de lucrătorii de la stat în prima parte a anului, după care efectul statistic se disipează. În sectorul întreprinderilor, bonusurile sunt insignifiante în această perioadă, salariul mediu net de 797 în ianuarie-martie fiind identic și în varianta cu bonus și în cea fără bonus.
Salariații din companiile românești sunt cu ani în urmă la capitolul remunerații
Dacă luăm în calcul datele privind veniturile lunare ale salariaților din sectorul întreprinderilor, rezultă că România este la nivelul Ungariei din 2013 și la nivelul Poloniei din 2009 – cu mențiunea că salariul mediu net de 553 de euro din acel an exprimat în moneda unică europeană a fost puternic tras în jos de deprecierea zlotului ca urmare a crizei financiare, devalorizare ce a fost recuperată parțial ulterior.
Îngrijorător este hăul creat între salariile de la stat și cele din privat în momentul de față.
Astfel, salariul mediu la stat este mai mare cu 23% față de media pe economie, în timp ce cel la privat este cu 6% mai mic. În Ungaria, excluzând lucrătorii angajați în programul social, salariul la stat este cu 6% mai mare față de medie, iar în Polonia, salariul la stat era la media economiei.
Diferența dintre salariul la stat și cel din sectorul privat este de 31% în România în favoarea bugetarilor, și de doar 2% în Ungaria și insignifiantă în Polonia.
Funcționarii din administrația publică câștigă mai bine decât media pe economie în majoritatea țărilor.
Diferențele în România au ajuns, însă, la un nivel colosal. Salariații din administrație și apărare au salarii mai mari cu 58% față de media pe țară și cu 68% peste sectorul privat. În Ungaria, salariile funcționarilor sunt cu un sfert peste media pe țară și cu 21% peste cea din sectorul privat. În Polonia, aceștia câștigă cu 17% peste nivelul mediu din țară, inclusiv în comparație cu sectorul întreprinderilor.
În condițiile în care Guvernul a întins la limită cheltuielile în acest an, cu o creștere de 25% a celor de personal la șapte luni, nu se mai poate pune problema dacă salariile bugetarilor vor putea crește în același ritm. Ultima dată când au arătat atât de dezechilibrat față de mediul privat a fost în 2008, chiar înainte de criză.
Un alt mod de a privi cifrele privind salariile este prin ajustarea lor cu prețurile din economie. Produsele și, mai ales, serviciile sunt mai scumpe în Polonia și Ungaria și în restul țărilor din Uniunea Europeană, de altfel. Eurostat furnizează indicatori de ajustare cu puterea de cumpărare. Prețurile din tabelul de mai jos sunt exprimate în echivalent euro față de media prețurilor din UE (datele pentru 2018 sunt preluate din cele pentru 2017, astfel că nu sunt foarte exacte). Comparația are beneficiul că indică ce poate cumpăra un salariu comparativ cu alte țări, însă e limitată când depășește serviciile și produsele de bază – de pildă produse precum autoturismele au prețuri nominale foarte apropiate în toate țările membre. Sau telefoanele mobile.
Prin acest filtru, diferența de salarii față de Ungaria pare mai mică, iar cea față de Polonia se reduce și ea semnificativ. Dar cu atât mai exagerată pare situația salariilor de la stat, îndeosebi a celor din administrație.
După cum arată acum situația salariilor din sănătate, din moment în moment ar putea să ne invadeze medicii maghiari și polonezi.
Precizări
Datele prezentate au fost calculate de Profit.ro pe baza datelor publicate de instituțiile oficiale de statistică din cele trei țări. La nivelul Eurostat nu există date privind salariile medii nete. Am încercat să le facem cât mai fidel comparabile, dar pot apărea diferențe de câteva procente față de realitate.
Astfel, în cazul României, salariile din sectorul privat/public au fost calculate prin raportarea salariilor din sectoarele economice la efectivul salariaților la finele lunii, aplicând apoi medii aritmetice pentru a obține datele anuale. Institutul Național de Statistică calculează salariile medii nete prin raportare la numărul mediu lunar al angajaților, date care nu sunt însă disponibile în bazele publice.
Totodată, sectorul public este considerat cel înregistrat cu codurile: administrație publică și apărare; asigurări sociale în sistemul public, învățământ și sănătate și asistență socială. Aceste coduri sunt compatibile în sistemul de conturi statistice european. Pe de altă parte, INS nu publică datele pe forma de proprietate a angajatorului, astfel că datele din sănătate, de pildă, includ și salariile din sistemul privat de sănătate, care are o pondere de circa 10% în total.
Pentru comparabilitate, datele pentru Polonia au fost preluate tot la nivel de secțiune, din buletinele anuale/trimestriale, deși statistica poloneză publică date distincte după forma de proprietate a angajatorilor. Pe de altă parte, Birou de Statistică polonez nu publică date privind veniturile nete, ci doar despre cele brute. Netul a fost calculat prin aplicarea unei ponderi de 0,72 din brut.
În cazul diferențelor dintre salariul mediu pe economie și salariul mediu în sectorul întreprinderilor, respectiv salariul mediu la stat, în statistica poloneză apar ca urmare a secțiunilor incluse în calcul de către biroul de statistică polonez și a bazei de raportare, respectiv a faptului că în unele situații sunt luate în calcul doar întreprinderile cu peste 9 angajați.
Cursurile folosite pentru transformarea în euro sunt cele medii anuale, publicate de băncile centrale.
