Băncile ar putea fi obligate să ofere populației nebancarizate conturi cu comisioane zero, potrivit unui proiect de implementare a unei directive europene. Patru din zece români, preponderent din mediul rural, nu au niciun contact cu banca și nici nu vor să aibă, a semnalat, la WeLoveDigital.forum, Anca Nuțiu, Head of Retail Business Development Division la Piraeus Bank. la rândul său, Florin Dănescu, Președinte Executiv Asociația Română a Băncilor, spune că Bruxelles-ul nu s-a uitat la diferențele de bancarizare din interiorul Uniunii Europene, discrepanțele fiind foarte mari.
Forumul, extrem de important pentru piața de business și organizat pe două zile, are ca parteneri UPC, Telekom, Cert, Philips, Fan Courier, Visa, Iqos, easypost și DWF, fiind organizat cu sprijinul IAB, IAA, ANSSI, ANIS și 2Performant. Parteneri media sunt News.ro, Adevarul.ro, Iqads, Smark, Softlead
România a întârziat cu câteva luni implementarea Directivei privind conturile de plăți. Ultimul proiect al Guvernului prevede o serie de gratuități la conturile de bază pentru populația vulnerabilă, dar și comisioane “rezonabile” pentru restul. Câți români vor beneficia de noile prevederi ale legii?
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Nu există statistica asta”, a arătat Anca Nuțiu. “Am vrea să știm și noi”, adaugă Florin Dănescu, care subliniază că proiectul nu include și cifrele de impact.
Directorul ARB spune că, dacă 60% din populație este bancarizată, 40% nu este, deci aceasta ar fi ținta statului pentru incluziunea financiară. “România este într-o situație cu totul diferită față de Europa”, susține Dănescu, în condițiile în care în Vest doar 3% din populație nu are cont bancar.
“În România trebuie să includem financiar 40% din populație, dar n-a întrebat nimeni populația dacă vrea să fie inclusă financiar”, spune Nuțiu. Băncile și-ar dori să aibă cât mai mulți clienți la nivelul țării. “Răspunsul lor a fost nu. Vorbim foarte mult de populație rurală. Nu vor, nu văd utilitatea unui cont bancar. Sunt oameni care gestionează puținii bani pe care îi au, în buzunar”.
Ioana Pârvu, Director Marketing, Produse și Canale Alternative BRD Societe General, spune că provocările pentru o bancă universală sunt foarte mari, pentru că are clienți din toate segmentele.
“Încercăm să educăm fiecare segment de clientelă. Avem clienți care sunt foarte puțin educați, clienți din zona rurală”, spune oficialul BRD. „Sunt multe reglementări care vin peste noi, trebuie să ținem ștacheta sus.”
Dănescu crede că presiunea pe preț pusă de reglementările europene neadaptate la piața locală trage din resursele pentru inovare și extinderea digitalizării: “Când piața este mică, dificultatea de a inova și de a ajunge din urmă Europa este mult mai mare”, afirmă președintele executiv al ARB. “Industria bancară și în Europa și în România are un anumit grad de maturitate. Cu toate că este o piață foarte concurențială, este foarte greu să inovezi. Concurentul tău va avea inovația ta imediat. Câștigul din inovație este mai mic în bănci”.
Băncile, obligate să meargă pe digitalizare
Băncile sunt presate, însă, să caute canale de distribuție digitale, după ce și-a redus rețelele în criză, sub presiunea costurilor, explică Marian Ignat, Director Digital Banking la Banca Comercială Română.
“Din 2008 până azi, capacitatea de distribuție s-a redus cu 20%. Avem mai puțin cu 20% sucursale și angajați. Ceva trebuie să suplinească”, spune oficialul BCR.
“Băncile investesc masiv. Toată infrastructura de carduri este finanțată 100% de către bănci, spre deosebire de alte țări din Europa, unde plătesc comercianții”, susține Ignat.
Rata de creștere anuală pe internet banking este de 30-60% și cea la mobile banking ajunge la 150%, adaugă Ignat, astfel că potențialul există.
“În contextul în care vorbim de o diminuarea masivă a marje pe zona de creditare, în momentul în care vorbim despre marjă zero în tranzacționare, că așa-i în România, vezi conturile de bază, suntem obligați să devenim și noi inovativi”, arată Anca Nuțiu.
Românii au deschidere spre produsele bancare digitale, susține Vlad Stănilescu, Head of Digital Platform Development al ING Bank, bancă ce are nouă din zece interacțiuni cu clienții prin canale digitale.
“Dacă construim ceva pe digital, oamenii vin. Cât am făcut fluxuri pe digital, oamenii au venit și au cumpărat produsele noastre. Asta arată că există o nevoie”, spune Stănilescu. “Suntem o bancă, dar cred că trebuie să mergem cât mai multe spre a deveni o companie digitală”.
Răspunsul bun al clienților la îmbunătățirea platformei digitale se vede și la BRD. “Vedem că fiecare modificare pe care o aducem, atât în simplificarea și plății, se vede. De când implementat parola digitală, am dublat, dacă nu am triplat numărul plăților, spune Ioana Pârvu.
Digitalizarea este afectată nu numai de reglementarea costurilor, ci și de alte tipuri de reglementări, subliniază Florin Dănescu. Un exemplu este cel al semnăturii electronice, care ține în loc relația dintre client și bancă.
