„În prezent suntem cel mai mare furnizor de hosting din România. Avem undeva peste 50.000 de clienți. Anul trecut am terminat anul cu o cifră de afaceri de peste 35 de milioane de lei. Marjele de profitabilitate sunt bune, undeva peste 30%, dar asta se obține în principal pentru că ne dorim în primul rând să oferim soluții bazate pe nevoile clienților și nu pe dragul de a lua bani din piață", a declarat Ionuț Ariton, CEO cyberfolks.ro, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
Compania oferă infrastructura digitală necesară funcționării serviciilor online, de la site-uri și e-mailuri până la infrastructura necesară transmisiunilor online. Ionuț Ariton spune că una dintre principalele presiuni este asigurarea continuității serviciilor, într-un domeniu în care problemele nu pot fi amânate pentru ziua următoare.
„O companie de hosting, în primul rând, oferă infrastructura digitală pentru absolut toate aplicațiile care pot fi găsite online. Și aici vorbesc de e-mail-uri, site-uri, chiar și această transmisiune are nevoie de o infrastructură digitală. Din punct de vedere al presiunilor, acestea sunt din mai multe direcții", a explicat el.
O altă presiune vine din dezvoltarea tehnologiei și a inteligenței artificiale, care adaugă complexitate infrastructurilor tehnice. În același timp, clienții vor acces la tehnologii tot mai avansate, dar într-o formă simplă, ușor de utilizat și la un cost cât mai redus.
„Noi suntem niște oameni ai tehnologiei care oferim soluții pentru oameni în folosul oamenilor", a spus Ariton.
cyberfolks.ro face parte dintr-un grup financiar mai mare, în care a intrat în 2018, odată cu achiziția mai multor branduri de pe piața locală. Potrivit CEO-ului, integrarea în grup a adus companiei nu doar resurse, ci și maturitate, experiență și o perspectivă mai clară asupra pieței.
Piața românească de hosting a fost, în opinia sa, una fragmentată, însă în ultima perioadă se observă un interes mai mare din partea grupurilor de dimensiuni mari pentru consolidarea industriei. Ionuț Ariton consideră că România nu mai are un dezavantaj tehnologic față de piețele externe.
„Din punct de vedere tehnologic, pot să spun că nu mai există diferențe între firmele din România și firmele din afară. Din contră, cred că noi avem chiar un mic avantaj competitiv, tocmai pentru că România este cunoscută că poate să vorbească și o limbă străină, în speță engleza, foarte bine, astfel că echipele românești pot foarte ușor să se extindă în afară și să depășească bariera lingvistică", a declarat CEO-ul cyberfolks.ro.
În același timp, dezvoltarea AI schimbă și profilul riscurilor. Ionuț Ariton spune că instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate și de hackeri, ceea ce crește probabilitatea identificării unor vulnerabilități în infrastructuri și aplicații. În acest context, servicii precum disaster recovery, business continuity și backupul imutabil au trecut de la nivelul de concept la soluții pentru care există deja cerere.
„Inteligența artificială poate să fie și un înger, și un demon. Depinde foarte mult cine o folosește în spate. Din păcate, este destul de mult utilizată de hackeri, astfel că probabilitatea de a descoperi o vulnerabilitate în cadrul unei infrastructuri sau în cadrul unei aplicații crește foarte mult", a afirmat Ariton.
În opinia sa, antreprenorii și managerii ajung să investească în securitate, backup și soluții de recuperare în special după trei tipuri de situații: un atac foarte mediatizat, modificări legislative sau de conformitate ori după ce propria companie devine victima unui atac.
Ariton a comentat și atacul informatic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), cu efecte asupra unor activități din piața imobiliară. Din analiza raportului Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), acesta spune că problema nu a fost doar existența unor vulnerabilități, ci și lipsa unor proceduri suficient de clare pentru recuperare.
Printre problemele menționate de el se numără utilizarea aceleiași parole de administrator de către mai mulți administratori, lipsa segmentării infrastructurii și a izolării rețelei. Existența unui backup într-o locație separată a permis recuperarea datelor. CEO-ul cyberfolks.ro face însǎ diferența între un simplu backup și un plan complet de disaster recovery.
„Backup-ul este doar o mică părticică din planul de disaster recovery. În cazul unui backup, tu îți faci o copie a unei baze de date sau a unei aplicații, de regulă într-un alt server. Totuși, ca să poți să fii online, nu ai nevoie doar de acea bază de date. Ai nevoie de server, ai nevoie ca serverul respectiv să aibă un sistem de operare, să aibă un firewall, să aibă o rețea de internet în spate foarte bine gândită", a explicat el.
În cazul unei soluții de disaster recovery, compania clonează întreaga infrastructură a clientului, astfel încât, în cazul unui incident, aceasta să poată fi repornită în ordinea stabilită anterior, într-un interval de minute sau zeci de minute, și nu de săptămâni.
În cazul ANCPI, Ariton ridică însă și problema vechimii backupului și a volumului de date care ar fi putut fi pierdute. El spune că existența unei copii de siguranță nu garantează că toate datele sunt disponibile până la momentul atacului.
„Dacă backup-ul este de ieri, tu îți pierzi telefonul și îți restaurezi datele backup-ului, WhatsApp-ul pe un alt telefon, în acel caz, toate conversațiile tale de ieri până astăzi, nu le mai ai. Le-ai pierdut", a exemplificat Ariton.
Un alt punct slab identificat de el în cazul atacului este comunicarea. În situații de criză, consideră că organizația trebuie să informeze clar utilizatorii cu privire la situația existentă și la ceea ce urmează.
În ceea ce privește obligațiile legale, Ionuț Ariton spune că acestea au devenit mai clare în ultima perioadă pentru companiile și entitățile încadrate în anumite categorii de importanță. Dincolo de existența unor politici de securitate sau a unui plan de restaurare, el consideră esențial ca procedurile să fie testate efectiv.
„Poți să ai redundanță completă, în sensul că să ai două servere pe care se află aplicația, să ai două conexiuni de internet, două conexiuni de curent electric. În schimb, se poate întâmpla că exact când ți-e lumea mai dragă, infrastructura să pice și să îți dai seama că tu depinzi de fapt de un singur element, element pe care tu nu l-ai luat în considerare pe acel plan de hârtie", a spus el.
Din acest motiv, Ariton recomandă testarea periodică a procedurilor de recuperare: cât durează revenirea online, cum este restabilit accesul la infrastructură și cum sunt limitate efectele unui incident.
La cyberfolks, strategia este construită în jurul prevenției, detecției și izolării problemelor. Compania folosește inclusiv inteligență artificială în sistemele de monitorizare, pentru a analiza volume mari de date și pentru a identifica legături între informații provenite din sisteme diferite.
Compania a introdus și RoboFolks, un asistent bazat pe AI destinat clienților care nu au cunoștințe tehnice. Ideea a pornit de la dificultatea de comunicare dintre clientul care știe ce rezultat vrea și specialistul care are nevoie ca problema să fie descrisă tehnic. RoboFolks poate nu doar să interpreteze solicitarea, ci și să execute operațiuni pentru client.
Ariton spune că feedbackul clienților a fost pozitiv tocmai pentru că asistentul nu se limitează la instrucțiuni, ci efectuează operațiunile.
„Nu îl pune pe client să facă lucrurile, nu îi spune poți să faci așa, nu știu ce interfață, omul nu mai știe datele de conectare, nici nu știe cum se cheamă. Este o interfață până la urmă tehnică și efectiv îi face lucrurile pentru client", a declarat el.
În ceea ce privește adopția AI în mediul de business, acesta observă o trecere de la entuziasmul inițial pentru găsirea rapidă a informațiilor către utilizarea tehnologiei pentru automatizarea unor procese. Antreprenorii încep să evalueze mai concret câte ore pot economisi și câte operațiuni pot procesa prin automatizare.
„Cred că toată lumea știe că să folosești un AI în ziua de astăzi, de la un anumit nivel trebuie să le dai bani celor care dezvoltă astfel de sisteme. De la un anumit punct încolo nu mai devine eficient să folosești zi de zi AI-ul. Și atunci, cu ajutorul AI-ului și cu alte sisteme, de exemplu, poți să-ți automatizezi foarte multe lucruri în cadrul companiei", a explicat Ariton.
„În ultima perioadă observ o înclinație din ce în ce mai mare la antreprenori în implementarea automatizărilor în cadrul companiei lor. (...) Observ că antreprenorii încep să calculeze câte ore economisesc sau câte comenzi pot să procesez pe zi dacă folosesc inteligența artificială sau dacă reușesc să automatizez o parte din fluxurile de lucru", a mai spus Ionuț Ariton.
