Sustenabilitatea este, de fapt, modul în care este asigurată dezvoltarea economică fără să fie compromise fie resursele naturale, fie nevoile sociale, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, Alexandra Maier, manager de sustenabilitate în cadrul ING Bank. Rolul unei bănci în acest context vine prin prisma finanțării.
„Finanțezi tranziția către sustenabilitate. De ce faci asta? Pentru o sănătate a portofoliului tău, pentru o sănătate a companiei. Rolul băncii este în asigurarea finanțării acestor tranziții către sustenabilitate. Sigur că banca are un rol și în felul în care se uită la operațiunile ei sau în felul în care gestionează riscurile climatice. Dar, în principal, banca se uită la finanțările pe care le oferă”, precizează Alexandra Maier.
Ea afirmă că finanțările verzi sunt și din ce în ce mai accesibile pentru mediul de business.
„Și pentru o bancă e vorba de o tranziție și de un proces. Pentru început a fost foarte important să venim cu alternative la produsele existente pe fiecare linie de business. Dacă ne uităm la companii mari, acolo deja lucrurile sunt destul de bine setate. Încă din 2018 aplicăm ceea ce se numește metodologia Terra, care se uită la cele mai poluante 9 sectoare de activitate. Spre exemplu, ai sectorul de ciment și te uiți ce trebuie să se întâmple în următorii anii ca noi împreună să mergem către obiectivele astea de încălzire globală de maxim 2 grade. Și atunci, automat vorbești cu clienții corporate, companii mari, la rândul lor acești clienți au obiective, planuri de tranziție”, spune aceasta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În ceea ce privește afacerile mai mici, există și pentru acestea posibilitatea de a obține finanțări verzi, însă, câștigurile nu sunt atât de mari.
„Și atunci, discuția cu antreprenorii mici este axată pentru când vei avea obligația de raportare, cum te poți pregăti și dacă cumva poți să ai o oportunitate din această tranziție. Nu totul trebuie să vina cu restricții, ci s-ar putea să se deschidă noi linii de business. Iar la nivelul persoanelor fizice încercăm să venim cu alternative pentru creditul de nevoie personale care are un discount în cazul în care ai o achiziție de mașină electrică sau de panouri fotovoltaice, creditele ipotecare au o dobândă preferențială dacă clădirea este dintr-o clasă energetică A și e construită după 2021”, precizează Alexandra Maier.
Însă, când vine vorba despre sustenabilitatea pentru o bancă, continuă ea, ariile sunt mult mai extinse. „Nu mai este vorba doar despre inițiative punctuale”, subliniază aceasta.
„Sigur că mai e mult până să vorbim despre o structură integrată care să funcționeze perfect. Însă, în acest moment banca și-a asumat acest rol de sustenabilitate și a arătat foarte concret cum. Până la urmă, atâta timp cât nu ai obiective foarte clare ale managementului, procese prin care se pot aplica lucrurile astea, ele nu se vor întâmpla.
Vorbim de guvernanță, vorbim de felul în care este integrat riscul climatic, vorbim de ce faci în operațiuni și începi să gândești fiecare lucru pe care îl pui pe piață și cu o componentă de sustenabilitate. Pot să pun pe piață carduri din plastic reciclat ca alternativă la plastic? Da. Poate nu au o componentă semnificativă în reducerea amprentei de carbon, cum au poate finanțările, dar e încă o picătură pe care o adaugi”, precizează ea.
Despre raportarea non-financiară, care în momentul de față este obligatorie doar pentru companiile listate la BVB, Alexandra Maier afirmă că este, de fapt, un index de sănătate al unei companii.
„Procesul de raportare de sustenabilitate îți dă de fapt o oglindă și îți spune unde ai vulnerabilități în businessul tău. Poate să fie un exercițiu foarte bun pentru tine și pentru sănătatea companiei tale.
Pentru companiile listate există și această directivă raportare non-financiară din 2014. Ea a fost respectată sau considerată într-o anumită măsură. UE în acest moment vine cu această corporate sustenability reporting directive (CSRD) care împarte tipurile de companii în clase.
CSRD îți spune și la ce date să te uiți ca să raportezi în așa fel încât să avem un cadru unitar la nivelul UE și să nu mai fie discrepanțe foarte mari”, mai spune Alexandra Maier.
Scopul grupului ING este ca până în 2025 să ajungă la volume imobilizate de 125 de miliarde de euro, care se vor compune și din obligațiuni și credite verzi.
„Avem tendința ca atunci când vorbim despre sustenabilitate să ne gândim doar la componenta de mediu și la credite verzi și ce se întâmplă cu finanțările din zona asta. Însă, sustenabilitatea vine foarte mult și din componenta socială. Și atunci, automat felul în care o bancă cum e ING se uită la sustenabilitate vine din 2 direcții principale pentru noi: zona de mediu, de acțiuni climatice și zona de sănătate financiară.
Și la zona de sănătate financiară, tu ca bancă ai interesul să te duci spre client, să-i explici cât mai bine produsele, să aduci produse care ajută economisirea, dar sunt anumite componente unde nu poți să acționezi singur. Și atunci, apar parteneriate cu societatea civilă care să ne ajute să mergem mai departe de ceea ce poate să facă banca”, precizează ea.
Despre cum percepe mediul de business tranziția către sustenabilitate, Alexandra Maier afirmă că „încă zgâriem suprafețele, încă ne întrebăm dacă este o declarație de intenție, dacă este ceva rezervat doar companiilor mari sau e o problematică pe care o vor avea guvernele”.
