Cea mai mare provocare actuală în rândul populației este legată de nivelul de educație financiară, spune, la Maratonul de Educație Financiară organizat de PROFIT NEWS TV, Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Vestea bună este că scorul de alfabetizare financiară nu mai plasează România pe ultimul loc în rândul statelor UE, ci pe locul 3, după Letonia și Portugalia.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
„Cel mai bine, stăm la comportamentul financiar, cu un grad de răspunsuri corecte de 82% versus o medie UE de 65%. Dar la capitolul cunoștințe financiare, mai avem de aprofundat. Întrebările care se adresează în mod curent în cadrul studiilor internaționale se leagă de inflație, de dobânda compusă, de dobânda simplă și de diversificarea riscului .
La aceste întrebări mai avem de aprofundat, dar cred că se văd foarte bine pașii pe care i-am parcurs în ultimii 10 ani. Important, începând cu luna aprilie avem o strategie de educație financiară, o piatră de temelie pentru creșterea nivelului de educație financiară la nivel național”, spune aceasta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În ce privește segmentarea populației, adaugă Gabriela Folcuț, 69% din populație reprezintă persoane bancarizate, iar restul nebancarizate, deși au posibilitatea să devină bancarizați, potrivit unei legi, în vigoare din 2017, cu titlu gratuit, adică să-și deschidă un cont la bancă cu titlu gratuit.
„Unul dintre motivele pentru care nu au accesat un cont cu tranzacții gratuite, cred că este nivelul foarte ridicat de sărăcie la nivel național, 34,4%, față de o medie europeană de 21%. Aș mai adăuga încă un motiv, economia informală în România a ajuns la 24% din PIB la nivelul anului 2021, România fiind pe poziția a șaptea între statele UE, în funcție de ponderea economiei gri în PIB”, precizează directorul executiv al ARB.
Gradul mai redus de bancarizare este preponderent în mediul rural, unde și veniturile sunt, de asemenea, mai mici.
Digitalizarea însă, afirmă Gabriela Folcuț, poate să suplinească în parte nevoia de produse și servicii bancare în zona rurală, în rândul vârstnicilor în mod special.
„Și vreau să fac trimitere și la nivelul de competențe, care nu este unul foarte crescut în România, mai ales în rândul persoanelor peste o anumită vârstă. La educație digitală, aș vrea să vă spun că România nu stă foarte bine. Avem indicele economiei și societății digitale, unde România este pe ultimul loc. Avem un punctaj la nivel de populație de 30,6, față de o medie europeană de 52,3.
Avem patru componente. La trei dintre ele ne aflăm pe ultimul loc și doar la una la jumătatea clasamentului, pe locul 15. Vorbesc de acea componentă care se referă la capitalul uman. La capitalul uman, competențele pe care le avem ne situează pe ultimul loc în UE. Gradul de competențe digitale este adecvat în rândul a 28% din populația României, față de o medie europeană de 54%. Deci, suntem undeva la jumătate”, mai spune aceasta.
Prin educație financiară, mai adaugă ea, pot fi determinați oamenii să dorească să tranziteze acei bani pentru a reduce economia gri.
„24% din PIB e un nivel destul de ridicat. În același timp, unul dintre factorii pentru care ei nu au aceste nevoi e legat de nivelul scăzut de venituri. Am vorbit despre gradul de sărăcie și excluziune socială, foarte ridicat, 34%.
Însă, avem nevoie de implementarea priorităților atât în zona de educație financiară, cât și în zona de incluziune, dar aici sunt factori care determină ca această incluziune să fie redusă. Din 2017 am pus la dispoziție, ca stat, conturi curente cu costuri zero.
În pofida acestui fapt, nu am asistat la o accelerare a incluziunii financiare la nivel național. Este 69% la momentul de față. Dar, să știți că nu este atât de joasă incluziunea în mediul rural, pentru că sunt tinerii, sunt cei care merg în mediul urban”, precizează aceasta
