Unele politici europene pentru tranziția către economie verde nu țin cont de realitățile din țări precum România, inclusv cele economice, un exemplu în acest sens fiind pompele de căldură, atrage atenția Cristian Năsulea, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE). Populația de la sate, care ar trebui să înlocuiască lemnele de foc cu pompe de căldură, nu-și permite acest lucru, iar statul, care se îndatorează tot mai mult în fiecare an, nu are, de asemenea capacitatea de a susține un astfel de demers, atenționează acesta, la Maratonul Economia Sustenabilă, organizat de PROFIT NEWS TV.
Evenimentul este organizat cu sprijinul ACUE, Auchan, Borsec - Romaqua Group, Hidroelectrica, Liberty, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"Problema cea mai mare cu multe dintre politicile pe care le avem în acest moment cu privire la această tranziție către o economie mai verde și mai sustenabilă este că ea nu ține cont de realitățile din teren și atunci când avem o țară în care un număr extrem de mare de oameni se încălzesc în continuare folosind lemne de foc, nu putem să începem tranziția către o economie mai verde și mai sustenabilă spunând că vom interzice utilizarea lemnelor de foc.
Înainte să putem să vorbim despre așa ceva, trebuie să ne asigurăm că există niște alternative care să nu fie niște alternative teoretice, să fie alternative pe care oamenii aceia să le aibă cu adevărat a dispoziție, în așa fel încât să putem să ne imaginăm un viitor peste 10, peste 25 de ani, în care economia să funcționeze mai curat și să ne asigurăm de această sustenabilitate a vieții, până la urmă, pentru copiii noștri. În Europa, de altfel și România, în acest moment, există oameni care sunt de părere că trebuie să reducem emisiile de dioxid de carbon, indiferent de preț", a spus Năsulea.
Politicile de reducere cu orice preț a emisiilor marginalizează la nivelul UE încercările de a găsi soluții moderate și practice la problemele de mediu.
"Problema vine în momentul în care fizicienii, geo-fizicienii specialiști din acest domeniu vin și le spun economiștilor, ne spun nouă că trebuie să facem aceste reduceri, iar noi începem să facem niște analize cost-beneficiu până la urmă, din care, din păcate, de cele mai multe ori reiese că nu ne permitem să facem aceste reduceri, pentru că aceste reduceri au tendința să afecteze în mod disproporțional pe cei mai săraci dintre cetățeni, ceea ce face să fie, dintr-un anumit punct de vedere, imoral să impunem aceste modificări de standarde.
Deci, aș vrea să văd o schimbare ușoară, măcar, de direcție după alegerile europarlamentare. Însă nu sunt la fel de sigur că acest lucru se va întâmpla, pentru că cei care spun whatever the cost trebuie să reducem emisiile, indiferent care este costul, vor face ce au făcut și până acum și vor ataca poziții mai rezonabile, mai moderate, spunând că vrem să distrugem mediul înconjurător, că nu ne interesează de soarta planetei și de soarta copiilor noștri. Și atunci, din păcate, cred că această radicalizare pe care am văzut-o în discurs pe tema aceasta va face foarte dificil să vedem în practică niște politici europene care să fie mai rezonabile, eventual mai moderate pe tema asta", a declarat acesta.
Un exemplu în acest sens sunt pompele de căldură, văzute la nivelul UE ca o soluție majoră pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Pentru România, pompele de căldură ar fi o variantă dificilă.
"Mi se pare un exemplu de disonanță cognitivă să vorbim despre pompe de căldură ca înlocuitor pentru acei români care se încălzesc în momentul acesta cu lemne de foc, pentru că dincolo de faptul că ne-ar trebui o capacitate de producție pentru energie electrică în această țară mult mai mare decât cea pe care o avem în prezent, noi nu avem capacitatea de a transporta această energie electrică în satele acelea unde sunt oamenii care se încălzesc cu lemne de foc.
Deci, despre ce vorbim aici până la urmă? Niște oameni care își doresc un viitor frumos și verde, dar care nu au fost niciodată să vadă cum trăiesc românii de la țară care se încălzesc efectiv, care folosesc aceste tipuri de surse de energie, vin și propun o soluție care nu este practică. Nu, nu suntem deloc pragmatici, de fapt, în momentul în care vorbim despre înlocuirea lemnelor de foc pe care le folosesc bătrânii la țară, în vârful muntelui, unde de abia au linii de alimentare cu energie electrică, pentru a ține aprinse câteva becuri, și vrem să înlocuim pentru acești oameni sursa lor principală de căldură cu pompele de căldură care necesită o întreagă infrastructură", explică Cristian Năsulea.
La problemele de infrastructură de transport de electricitate și de capacitate de producție de astfel de echipamente, se adaugă, în cazul României, și problemele financiare ale statului, care înregistrează deficite bugetare mari de mulți ani.
"Eu spun că bătrânii aceștia de la țară, oamenii săraci din sate izolate, ar îmbrățișa pompele de căldură dacă ele ar fi o soluție viabilă, pentru că nimeni nu vrea să stea să taie lemne, să se trezească noaptea ca să alimenteze o sobă care îți pune viața în pericol. Deci, cu siguranță oamenii ar prefera să aibă aceste soluții, însă exact asta este problema. Nu ne permitem să facem acest lucru. Nu-și permit nici oamenii aceștia să plătească sumele destul de mari de bani despre de care am vorbi ca să putem să le instalăm aceste pompe de căldură. Și în niciun caz nu cred că ar trebui să luăm în considerare măcar posibilitatea de a face un program național de subvenții pentru așa ceva, pentru că nivelul de distorsiune pe care urma ar urma să-l inducem în piață în momentul în care statul ar arunca cu bani în acest domeniu este incalculabil.
Cam ajunge să facem să perturbăm atât de mult piața prin într-un program de subvenții la nivelul la care ar fi necesară, în așa fel încât să putem să facem această tranziție, pentru un număr extraordinar de mare de români, către aceste pompe de căldură, încât am dat peste cap economia cu totul. Asta, bineînțeles, dacă am fi o țară care ar avea un excedent când vine vorba de bugetul de stat. În niciun caz în situația actuală, în care deficitul nostru este la cote alarmante, în momentul în care Uniunea Europeană ne atrage atenția periodic că suntem într-o situație problematică și nu mergem în direcția potrivită, nici nu se poate pune problema în viitorul apropiat de a oferi subvenții pentru așa ceva. Și oricum, din punct de vedere economic nu ar trebui să fie date astfel de subvenții, pentru că orice tehnologie care necesită un sprijin atât de mare din partea statului nu este de fapt o tehnologie care să fie viabilă și suficient de fiabilă ca să poată fie utilizată în practică", atrage atenția profesorul universitar.
Cum rolul statului în sectorul energetic este unul major, lucru care nu se poate schimba repede, ceea ce se poate face în scopul reducerii emisiilor și pentru tranziția către o economie verde ține, în bună măsură, de stat.
"Este un sector care este foarte reglementat și unde nu putem să lăsăm piața să găsească soluții, pentru că nu am lăsat piața să acționeze liber oricum în acest domeniu. Și atunci trebuie să avem o strategie a statului care să fie mai bine făcută. Mi se pare că direcția pe care o are Ministerul Energiei la noi în țară în acest moment este una bună sau cel puțin mult mai bună decât ce se întâmplă în alte state europene, pentru că toate aceste proiecte care vizează dezvoltarea de noi capacități de producție de energie nucleară sunt bune. Vorbim despre o energie curată, care poate să fie scalată, poate să fie extinsă la o scară suficient de mare, mai repede, deși nu suficient de repede ca să îndeplinim țintele ireale, nerealiste, ale Green New Deal din acest moment", afirmă Năsulea.
O problemă specifică mai ales României, ține, pe lângă producția de enerie, și de transportul acesteia.
"Problema, complicația pe care trebuie să mai rezolvăm aici, la noi în țară, ține de transportul energiei. De fapt, aici avem, din păcate, o problemă cu modul în care Transelectrica gestionează rețeaua națională, modul în care este făcută legislația care determină, de fapt, regulile jocului, care ne face să nu avem o capacitate suficientă pentru ceea ce urmează să vină. Compania are probleme și cu prosumatorii, care sunt un lucru bun, pentru că ei produc energie verde și curată. Nici cu aceștia nu reușește să facă față. Cu siguranță în modul în care sunt gestionate lucruri în acest moment nu va reuși să facă față pentru transportul unui volum mult mai mare de energie despre care ar fi vorba peste câteva decenii.
E foarte clar că trebuie făcute mai multe lucruri în acest domeniu și aici ori statul român începe să lase actori privați să poată să facă mai multe lucruri în domeniul transportului energiei, ori se pune pe treabă și începe să dezvolte capacități de transport la nivelul pe care ar trebui să-l avem peste 10 ani, nu doar să țină pasul cu ce se întâmplă în momentul acesta", potrivit profesorului Năsulea.
