În ultimii ani plățile electronice au avut o evoluție foarte amplă și asta a condus și la creșterea numărului de tentative de fraudă, spune Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), la Maratonul de Educație Financiară - Ediția a V-a, organizat de Profit.ro.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și de postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul AAF (Asociația Administratorilor de Fonduri), ARB (Asociația Română a Băncilor), BCR, CEC Bank, XTB
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
„Ne preocupă în mod special aceste tentative de fraudă”, afirmă Gabriela Folcuț.
Principalele tentative de fraudă sunt phising-ul, cele legate de investiții și spoofing.
„Phishing-ul înseamnă cedarea de date de pe fața și spatele cardului sau de conectare la internet și mobile banking.
Fraudele legate de investiții, fie că găsesc pe social media anunțuri, fie că sunt contactați de diverse persoane să investească și în final constată că sunt fraudați, în timp ce spoofing-ul apare atunci când sunt contactați telefonic sau poate să fie impersonată și adresa de e-mail, IP-ul, dar în mod normal sunt sunați pe telefon, pe ecranul telefonului apărând impersonată denumirea instituției de credit. Se impersonează inclusiv numărul poliției sau altei autorități”, mai spune aceasta, adăugând că e foarte importat ca oamenii să fie atenți, să fie vigilenți și să nu dea crezare unor astfel de mesaje.
Gabriela Folcuț afirmă și că doar 28% dintre români au competențe digitale de bază comparativ cu o medie de 56% la nivel european, și doar 9% dintre aceștia au competențe digitale peste nivelul elementar.
„Avem foarte mult de lucru. Noi, ARB, împreună cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Poliția Română am desfășurat numai în semestrul II programe pe 5 canale TV, o colaborarea împreună cu Meta, să creștem gradul de cunoaștere în rândul celor care utilizează Facebook, trainuim profesorii, mergem și la copii, ne întâlnim cu asociațiile de proprietari.
În continuare este nevoie să facem mai mult, pentru că ne uităm la rata de fraudă. Atât timp cât ea nu scade, înseamnă că trebuie să creștem rolul nostru și avem nevoie și fac un apel public către Consiliul Național al Audiovizualului să ne sprijine în derularea unui mesaj de interes social în toate mediile în care este posibil să putem să ajungem la publicul nostru”, precizează directorul executiv al ARB.
În cazul tentativei de fraudă de tip phishing, Gabriela Folcuț subliniază că „datele de pe fața și spatele cardului nu se cedează niciodată, mă refer la numărul cardului, data de expirare și numărul format din trei cifre de pe spatele cardului”.
„Aceste date se folosesc doar de către noi, în momentul în care facem plăți pe site-uri securizate și nu atunci când suntem conectați la o rețea wifi publică, ci trebuie să fie securizată. Apoi, nu cedăm niciodată datele de acces la internet și mobile banking și mă refer la username și la parolă. Dacă trebuie să primim bani, singurul lucru pe care trebuie să-l dăm este IBAN-ul”, precizează aceasta.
În ceea ce privește frauda legată de investiții, ea afirmă că „banii nu cad din cer”.
„În momentul în care se văd mesaje în care ni se promit câștiguri garantate, este o fraudă. În momentul în care vedem câștiguri de 5 ori mai mari comparativ cu suma investită, este o fraudă.
Cu toții am fi bogați dacă am avea astfel de câștiguri. În momentul în care dorim să investim, nu ne lăsam induși în eroare de cel care ne contactează telefonic, ci pur și simplu apelăm noi la instituțiile acreditate pe care le găsim pe site-ul ASF.
Dacă o instituție nu e acreditată nu facem niciun pas către investiție. Întotdeauna trebuie să apelăm la un consultant, nu la orice persoană care ne sună, mai ales cu accent moldovenesc. De acolo s-a întâmplat să fie contactați foarte mulți cetățeni și să li se propună diverse investiții, bineînțeles fiind tentative de fraudă”, explică directorul executiv al ARB.
Gabriela Folcuț explică și cum funcționează frauda de tip spoofing: „În momentul în care ești sunat și pe ecranul telefonului apare, chiar dacă impersonează denumirea băncii sau poliției sau a BNR, luați o gură de oxigen și gândiți-vă dacă aveați înregistrat pe telefon numărul de la BNR sau de la Poliția România. Și o să vedeți că nu, mai rar se întâmplă se existe astfel de numere salvate”.
„Nu trebuie să dăm crezare. Nu avem cum să câștigăm, să primim niște bani înapoi, în cazul în care ni se spune că am fost fraudați. Banca niciodată nu sună pentru așa ceva. Noi trebuie să luăm legătura cu banca. Dacă banca la care noi am apelat nu ne dă feedback pe mail, preferăm să sunăm noi, luăm numărul de pe site-ul băncii și sunăm acolo. Trebuie să fim vigilenți, mai bine să fim extrem de precauți, anxioși chiar vis-a-vis de toate aceste tentative”, completează aceasta.
ARB, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și ANCOM poartă discuții în momentul de față pentru a opri toate acele apeluri telefonice care se impersonează.
„În momentul în care vom reuși măcar parțial să nu se mai permită de pe anumite numere să se sune, măcar reducem tentativele. Dar asta nu e suficient, în continuare pe telefon primim mesaje, SMS, WhatsApp, cu diverse link-uri. Trebuie să știm că niciodată nu nu trebuie să completăm aceste informații la aceste link-uri. Pentru actualizarea datelor personale fie mergem la bancă și le actualizăm acolo, fie prin platformă securizată a băncii de internet sau mobile banking”, mai spune Gabriela Folcuț.
