Importanța educației financiare, pusă pe agenda publică în ultima perioadă, rezidă în faptul că astfel cetățenii au competențele necesare de a-și administra propriile resurse și a le valorifica, dar și în faptul că înțeleg mai bine alocările buegtare în economie și pot lua și decizii informate la vot, având așteptări corecte de la guvernanți, a transmis, la Maratonul de Educație Financiară de la Profit News TV, ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja. Acesta a arătat că, deși românii au acces larg al internet și legislația stimulează investițiile la bursă, doar o treime dintre români au competențe digitale pe bază, iar mulți nu s-au ”împrietenit cu bursa”.
Evenimentul este susținut de Asociația Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Transilvania, Bursa de Valori București, Cornerstone Communications, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), Depozitarul Central, Garanti BBVA, SIF Muntenia, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Revolut, XTB.
”Suntem pe locul 27 din 27 (în UE - n.red.) la competențe digitale de bază, asta înseamnă că practic o treime dintre români, mai puțin de o treime, au competențe digitale pe bază, deși peste 80% au acces și utilizează în mod constant, în mod frecvent internetul. Este o problemă de competitivitate și este o problemă de libertate, pentru că nu mai cine este educat poate fi cu adevărat liber din punctul meu de vedere”, a arătat ministrul Burduja.
Acesta a subliniat că aducerea în prim plan a educației financiare pe genda publică este un lucru excepțional pentru că de educație financiară o să fie nevoie din ce în ce mai mult.
”În primul rând vorbim despre bucătăria noastră proprie, modul în care ne administrăm resursele noastre, modul în care înmulțim ceea ce reușim să punem deoparte. Aici anul trecut am adoptat o lege - a fost inițiativa mea parlamentară -pentru stimularea investițiilor bursier eși am redus impozitele de la 10% la 1%, respectiv 2%, în funcție de perioada deținerii, dar degeaba facem lucrul ăsta dacă românii nu se împrietnesc efectiv cu bursa și nu apelează la bursă ca un instrument de a-și înmulții economiile, pe care să-l poată compara într-un mod informat cu opțiunea de a-și ține banii sub saltea, cu opțiunea de a-și plasa banii într-un depozit bancar și așa mai departe”, a arătat ministrul Digitalizării, care a adăugat că noile tehnologii permite investiții din cele mai diverse.
Potrivit lui Sebastian Burduja, educația financiară permite cetățenilor să înțeleagă și elemnete de bază legate de alocările bugetare, politicile guvernamentele și, în consecință, îi ajută să ia și decizii informate la urna de vot.
”Al doilea palier unde educația financiară este esențială, dincolo de libertatea mea de a înțelege și a administra propriile resurse, este modul în care funcționează economia unei țări. Atunci când ai cetățeni mai informați, mai educați din punct de vedere financiar, atunci alocarea resurselor într-o economie este mai bună, ceea ce înseamnă de fapt o creștere economică mai mare, asta pe deoparte. Pe de altă parte ai cetățeni mai informați care au așteptări corecte de la guvernul lor. Într-o eră a populismului, în care ni se promite orice, că ne cresc și pensiile și salariile și statul ne dă oricât, fără limită, este foarte important ca cetățenii să știe cum funcționează bugetul unei țări, nu trebuie să fie doctori în macroeconomie, dar să știe lucruri de bază pentru a putea lua inclusiv la vot deciziile informate și pentru a putea susține politicile responsabile”, a mai arătat ministrul Burduja.
”Deci ce înseamnă un deficit bugetar, care este problema cu deficitul comercial, lucrurile de bază, iată, întăresc și economia și democrația, pentru toate aceste motive din punctul meu de vedere educația financiară este un ingredient esențial pentru fiecare dintre noi și pentru societatea noastră în ansamblu ei”, a adăugat ministrul.
Acesta a dat ca exemplu de succes în ce privește digitalizarea și educația finananciară, Ghișeul.ro, care a ajuns în prezent la 1,7 milioane de utilizatori, de la mai puțin de jumătate de milion înainte de pandemie. Ministrul a subiliniat că unul dintre cele mai folosite servicii pe Ghișeul.ro a ajuns eliberarea cazierului judiciar online, dar cetățenii care își fac un cont în acest scop, ajung să își plătească apoi și taxele și impozitele pe platformă.
