Interesul investitorilor pentru NFT-uri a scăzut dramatic în 2022, volumul tranzacțiilor cu aceste active digitale reducându-se cu 97% în prezent comparativ cu vârful înregistrat în luna ianuarie, potrivit datelor Dune Analytics, citate de Bloomberg.
Astfel, tranzacțiile cu NFT-uri au picat de la 17 miliarde de dolari, în ianuarie 2022, până la numai 0,466 miliarde de dolari în septembrie, arată StartUp Cafe.
Bloomberg pune situația NFT-urilor în contextul mai larg al căderii pieței crypto, care a pierdut 2.000 de miliarde de dolari de la începutul anului 2022.
Ce sunt NFT-urile
Inițialele NFT vin de la non-fungible token. Token-ul este o dovadă care îi dă posesorului acces la o valoare digitală. Caracterul non-fungibil presupune că token-urile nu pot fi replicate. Aceste caracteristici fac din NFT-uri bunuri digitale unice, iar asta ar trebui să suscite interesul colecționarilor.
NFT-urile căutate de colecționari nu au o existență fizică, palpabilă, ele „trăiesc” pe platforme blockchain. De exemplu, fondatorul rețelei Twitter, Jack Dorsey, și-a scos la licitație primul mesaj postat vreodată pe rețeaua sa socială, iar cineva a plătit aproape 3 milioane de dolari pe el. Acea postare pe Twitter, care datează din anul 2006, a fost scoasă la licitație sub formă de NFT pe blockchain-ul Ethereum. Licitația a fost organizată pe platforma Valuables by Cent.
Și Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, a vândut la licitație un NFT cu codul sursă al www. El a obținut 5,4 milioane de dolari pentru acest activ unic, neduplicabil, generat pe blockchain, un „artefactul virtual” dorit de colecționari.
ANAF: Impozitul pe veniturile din NFT - „jetoane nefungibile”
Și ANAF a pus ochii pe veniturile din NFT-uri. „Jeton nefungibil” - acesta este termenul românesc folosit oficial de autoritatea fiscală română pentru NFT - „non-fungible token” (în engleză).
Într-o broșură explicativă, ANAF preia o definiție din pagina în limba română a Wikipedia:
„Un jeton nefungibil (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) este o unitate de date unică dintr-un registru contabil informatic denumit blockchain. Jetoanelor nefungibile le corespund fișiere de diverse formate, în funcție de natura procesului de creație:fotografii, înregistrări audio, videoclipuri etc. Deși fișierele în sine pot fi copiate jetoanele infungibile care le sunt asociate sunt consemnate și monitorizate în permanență în registrele blockchain din care fac parte, oferindu-le cumpărătorilor dovada dreptului de proprietate. Registrele folosite la scară largă, precum Ethereum, Bitcoin Cash, Flux etc., au fiecare câte un ansamblu de standarde ce reglementează utilizarea NFT”.
Impozitarea veniturilor din NFT, în viziunea ANAF:
Veniturile obținute de persoanele fizice din tranzacționarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.
Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remunerație financiară), cât și cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.).
Persoanele fizice care obțin venituri din vânzarea, pe platforme specializate, denumite blockchain, de conținut sub forma unor fișiere digitale (NFT), în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, au obligația de a declara aceste venituri, indiferent dacă aceste venituri sunt realizate din România sau din străinătate, în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu respectarea prevederilor art. 71 și art. 72¹ sau art. 73, după caz, din Codul fiscal.
Venituri din drepturi de proprietate intelectuală. În situația în care creatorul de conținut va obține, ulterior vânzării inițiale, venituri din vânzările recurente/repetate (NFT royalties) are, de asemenea, obligația declarării acestor venituri în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, la aceeași categorie de venit.