Ungaria a promis că va lua măsuri de retorsiune împotriva Bulgariei după ce națiunea balcanică a luat-o prin surprindere cu o taxă pe tranzitul de gaz rusesc, amenințând potențial viabilitatea importurilor de energie printr-o rută critică, scrie Bloomberg.
Profit.ro organizează, pe 19 octombrie, cu cei mai mari jucători în domeniu, Profit Energy.forum Ediția a VII- a - A doua iarnă de război în energie. Evenimentul, care va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz, OMV Petrom, Premier Energy, Nova Power and Gas, Transgaz, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), REI Grup, Hidroelectrica, Nuclearelectrica
Detalii aici
Taxa, pe care Bulgaria a anunțat-o săptămâna trecută, a venit fără avertisment și este considerată de Ungaria drept un „pas ostil”, a declarat marți ministrul de Externe, Peter Szijjarto. El a declarat că Ungaria va colabora cu Serbia, care se bazează, de asemenea, pe conducta balcanică pentru gazele naturale, pentru a găsi un răspuns, arată G4Media.ro.
„Nu vom lăsa acest pas fără răspuns”, a declarat Szijjarto la televiziunea de stat, după ce premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Beijing. Szijjarto nu a oferit detalii despre cum ar putea răspunde țara sa.
Putin l-a asigurat pe Orban că Gazprom, exportatorul rus de gaze, va asigura livrările în conformitate cu termenii contractuali, potrivit lui Szijjarto.
Măsura nu vizează Ungaria sau Serbia, ci Rusia, care a încercat să profite de profiturile din energie pentru a-și finanța războiul din Ucraina, a declarat marți premierul bulgar Nikolai Denkov.
„Nu ne așteptăm să creștem prețurile în Serbia și Ungaria, ci să reducem profiturile Gazprom”, a declarat Denkov, citat de site-ul de știri Dnevnik.bg, în cadrul unei conferințe. „Adică, să reducem fondurile care intră în bugetul de stat al Rusiei pentru a duce războiul”.
Cu toate acestea, măsura a luat prin surprindere Ungaria și Serbia, determinându-le să protesteze și să se străduiască să asigure securitatea aprovizionării înainte de sezonul de iarnă european, deoarece ambele țări depind de gazele naturale rusești pentru încălzire.
Atât Ungaria, cât și Serbia au menținut legături strânse cu Kremlinul, chiar și după invazia Rusiei în Ucraina anul trecut, și au fost mai lente în a-și reduce dependența de energia rusă.
Întâlnirea de marți a lui Orban cu Putin, în cadrul căreia securitatea energetică a fost pe primul loc pe ordinea de zi, a fost prima întrevedere a unui lider al Uniunii Europene de la emiterea, în martie, a unui mandat de arestare internațional de către Curtea Penală Internațională împotriva președintelui rus pentru presupuse crime de război.
Având în vedere dependența sa de Rusia și nevoia de a-și diversifica resursele energetice, Ungaria „ar trebui să ducă o politică externă mult mai prietenoasă și mai subtilă cu țările din jur” pentru a evita ca slăbiciunea sa în materie de securitate energetică să devină o problemă mai mare, a declarat Tamas Pletser, analist în domeniul energiei Erste Group Bank.
În schimb, Bulgaria a luat măsuri îndrăznețe, inclusiv refuzul de a plăti gazul rusesc în ruble. Acest lucru a determinat Gazprom să oprească aprovizionarea națiunii, iar Sofia să treacă la furnizori alternativi. Luna trecută, legislatorii bulgari au aprobat o moțiune pentru a pune capăt treptat importurilor de țiței rusesc, aducând țara în linie cu alți membri ai Uniunii Europene.
Spre deosebire de Bulgaria, Ungaria este o țară fără ieșire la mare, iar aprovizionarea sa cu energie nu este o chestiune politică, ci una fizică, a declarat Szijjarto.
„Minimul ar fi fost ca Bulgaria să ne semnaleze acest pas, dar și mai bine să negocieze”, a spus Szijjarto. „Nu s-a întâmplat nici una, nici alta aici”.
