Mai multe capitale sunt precaute cu privire la propunerile ce vizează porturile din Georgia și Indonezia, scrie Bloomberg, care citează persoane la curent cu situația.
Italia și Ungaria și-au exprimat în mod specific îngrijorarea cu privire la portul Kulevi din Georgia, iar Grecia și Malta și-au exprimat, de asemenea, ezitările cu privire la un port din Indonezia.
Reticența Italiei de a sancționa portul Kulevi se datorează faptului că acesta aduce și gaze din Azerbaidjan, o sursă cheie de energie pentru Europa, potrivit unor surse.
Ungaria se opune de mult timp măsurilor, despre care spune că îi limitează aprovizionarea cu energie.
Separat, Italia și Spania contestă sancțiunile propuse pentru o bancă din Cuba, au adăugat sursele Bloomberg, care au vorbit sub condiția anonimatului.
Emisarii UE au discutat măsurile luni.
Blocul comunitar își propune să aprobe pachetul până la finele lunii, însă sancțiunile necesită sprijinul fiecărei țări pentru a putea fi adoptate.
Scepticismul vine în contextul în care Grecia și Malta își exprimă, de asemenea, temeri cu privire la o propunere conexă de înlocuire a plafonului actual pentru prețurile petrolului rusesc cu o interdicție asupra serviciilor maritime, inclusiv transporturile și asigurările. Această mișcare depinde de sprijinul din partea Grupului celor Șapte națiuni, unde SUA nu s-au angajat.
Rezistența tot mai mare riscă să lase fără nucleu cel mai recent pachet de sancțiuni al UE. Propunerile - pe care Comisia Europeană, ramura executivă a UE, le-a dezvăluit la începutul acestei luni - sunt menite să reducă și mai mult veniturile din petrol ale Rusiei, în timp ce oficialii încearcă să facă presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei.
De asemenea, Comisia face presiuni pentru interzicerea exportului de mașini-unelte și anumite echipamente radio către Kârgâzstan, argumentând că aceste produse ar putea ajuta efortul de război al Rusiei.
Exporturile UE de tehnologii sancționate, care pot fi utilizate pentru fabricarea de arme, către această țară din Asia Centrală au crescut de opt ori de la începutul războiului din Ucraina, în 2022.
În paralel, transporturile acestor produse din Kârgâzstan către Rusia au crescut cu 1.000%, a declarat una dintre sursele menționate, adăugând că autoritățile nu au luat măsuri pentru a opri fluxul.
Daniyar Amangeldiev, prim-vicepreședinte al cabinetului de miniștri al Kârgâzstanului, a declarat pentru Bloomberg, în weekend, că propunerea UE vizează în mod nedrept țara sa, argumentând că creșterile comerciale s-au datorat faptului că au pornit de la o bază de practic zero.
Amangeldiev a spus că țara sa este pregătită să intervină, dacă UE furnizează dovezi de abuz.
“Sunt acțiunile companiilor private, ale unor persoane fizice, iar noi încercăm să oprim acest lucru. Nu sunt politici intenționate unificate ale agențiilor statului. Dacă obținem dovezi ale unor fapte ilegale, companiile vor fi pedepsite și restricționate”, a declarat Amangeldiev.
Oficialii Comisiei Europene urmează să se întâlnească cu guvernul Kârgâzstanului la sfârșitul acestei luni.
Cel mai recent pachet de sancțiuni al UE include, de asemenea, propuneri de sancționare a mai multor companii din China și alte țări, suspectate că alimentează mașina de război a Rusiei.
În plus, acesta include pe lista neagră mai multe nave din flotă din umbră a Rusiei și impune noi restricții comerciale, afectând în același timp o serie de operatori de plafortme de criptomonede și bănci străine, despre care UE susține că ajută Moscova să evite sancțiunile.
