În timp ce Germania se confruntă cu o criză energetică care îi amenință poziția de lider industrial, o lipsă acută de forță de muncă agravează problemele producătorilor, care se luptă deja să rămână competitivi.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Lipsa forței de muncă calificate - cauzată de îmbătrânirea populației și exacerbată de pandemie - privează producători de la Airbus la BMW și BASF de personalul de care au nevoie pentru a ține pasul cu cererea, scrie Bloomberg. Sondaje recente au arătat că un procent record de 50% din firme reduc producția din cauza problemelor de personal, iar acest lucru costă economia până la 85 de miliarde de dolari pe an.
"Din ce în ce mai multe companii își reduc activitatea, pentru că pur și simplu nu există suficienți lucrători", a declarat Stefan Sauer, expert în piața muncii la Institutul Ifo din Munchen. "Pe termen mediu și lung, este posibil ca această problemă să se agraveze și mai mult".
O creștere abruptă a costului forței de muncă poate fi un avantaj pentru lucrători, dar, pentru cea mai mare economie a Europei, este o lovitură dată competitivității, care cu greu ar putea veni într-un moment mai prost.
Producătorii germani - în special cei mai mari consumatori de energie, cum ar fi producătorii de chimicale, sticlă și ceramică - și-au văzut deja marjele evaporându-se din cauza creșterii costurilor. Unii au fost nevoiți să închidă fabrici sau să transfere producția în străinătate.
Lipsa forței de muncă amplifică presiunea. În condițiile în care lucrătorii sunt la mare căutare, iar inflația a sărit la 10,9% luna trecută - cea mai rapidă creștere de la introducerea monedei euro în urmă cu peste 20 de ani - personalul din sectorul public german dorește o creștere salarială de 10,5%, în timp ce lucrătorii din industria metalurgică cer o majorare de 8%.
Creșterile salariale rapide ar putea contribui la consolidarea inflației, generând dureri de cap pentru factorii de decizie politică. Tendința ar putea împinge Banca Centrală Europeană să ia măsuri mai dure, chiar dacă perspectivele economice se înrăutățesc.
Firmele devin creative. Unele fabrici instalează echipamente ergonomice pentru a-i menține pe muncitori pe liniile de asamblare, care necesită efort fizic, până la vârsta de 60 de ani. Altele oferă săptămâni de lucru de patru zile și avantaje la angajare, cum ar fi salturi cu parașuta.
Felix Huefner, economist la subsidiara UBS Group din Frankfurt, se așteaptă ca salariile din Germania să crească cu 3,5% până la sfârșitul anului 2023.
"Prețurile ridicate ale energiei și lipsa de muncitori calificați sunt cu siguranță un obstacol pentru industria germană în viitor. Țări precum Franța, care au o evoluție demografică mai bună, vor avea o capacitate de producție mai puternică în viitor", spune Huefner.
Airbus a fost nevoită să reducă planurile de a produce anul acesta la Hamburg 720 avioane A320, cele mai bine vândute aeronave din portofoliu, parțial din cauza lipsei de muncitori, ceea ce a dus la scăderea prețului acțiunilor companiei.
Compania, care s-a luptat să găsească electricieni, mecanici și personal pentru a instala echipamente în cabinele aeronavelor, a "întărit masiv" recrutarea, a declarat un purtător de cuvânt.
Industria auto își dublează eforturile pentru a-și construi propria forță de muncă. BMW a înscris, recent, 75.000 de angajați în programe de recalificare pentru noile tehnologii de producție cu niveluri mai ridicate de digitalizare și automatizare. Gigantul Continental AG, producător de piese auto, a înscris 10% din forța sa de muncă la școala sa tehnică internă.
"Am trecut prin coronavirus, acum trecem prin război și prin criza energetică. Dar lipsa de muncitori rămâne în continuare una dintre cele mai importante probleme", a declarat Andreas Rade, directorul general al VDA, cea mai mare asociație germană de producători de automobile și furnizori de piese auto.
Problema este și mai pronunțată în cazul firmelor mai mici, care formează verigi esențiale în lanțurile de aprovizionare pentru cei mai mari producători germani. În Saxonia, compania de montaj schele Gemeinhardt Geruestbau a găsit o modalitate inedită de a concura pentru a atrage talente: un salt gratuit cu parașuta în tandem de la 15.000 de metri la semnarea contractului. În luna august, compania a dus șapte cursanți la un aerodrom din Bautzen pentru această experiență.
"Este un lucru costisitor, dar ajută", a declarat șeful companiei, Dirk Eckhart, într-un interviu pentru Bloomberg.
Dintre cele mai mari patru economii europene, Germania se confruntă cu cea mai mare penurie de angajați, potrivit sondajelor Comisiei Europene. Motivele crizei sunt variate, dar cel mai important factor este cel demografic.
Având în vedere că generația baby-boomerilor începe să se pensioneze, nu există suficiente persoane tinere pentru a completa rândurile. Agenția germană de ocupare a forței de muncă estimează un deficit de 360.000-380.000 de angajați pe an și preconizează că acesta va ajunge până la 500.000 de persoane până la sfârșitul deceniului.
