Depozitele din întreaga lume sunt pline de alimente, de la carne la brânză și pungi cu orez, dar, pe măsură ce criza generată de pandemia de coronavirus afectează operațiunile logistice, întrebarea devine: Cum ajunge toată această mâncare la oameni?
"Există o rețea complicată de interacțiuni la care nu ne gândim prea des, toate acestea alcătuind lanțul de aprovizionare: șoferi de camion, vagoane, livrări, lucrători în fabrici și depozite", afirmă Jayson Lusk, profesor și șeful departamentului de economie agricolă la Purdue University.
Totodată, restricțiile pentru migranți sunt în creștere la nivel global, ceea ce poate conduce la lipsa forței de muncă care asigură buan funcționare a producției și distribuției de alimente.
"Nu anticipăm un șoc de ofertă în termeni de disponibilitate a produselor. Dar ar putea fi un șoc în logistică, incapacitatea de a muta produsele din punct A în punctul B. Acesta este un lucru nou și foarte greu de prezis. Acea incertitudine este la acest moment cel mai mare pericol", spune Abdolreza Abbassian, senior economist la United Nations’ Food and Agriculture Organization.
Un număr redus de țări asigură, de regulă, o mare parte din oferta globală pentru un anumit bun. Oprirea exporturilor în aceste cazuri ar avea implicații globale.
Unele exporturi au fost deja blocate. Spre exemplu, Serbia a interzis exportul de ulei de floarea soarelui.
"Dacă mai multe țări încep să facă asta, piețe o vor lua razna. Dacă, spre exemplu, Franța nu va mai furniza grâu, acest lucru ar avea impact pe toate piețele. Dacă o țară începe, altele vor urma și se poate ajunge la un dezastru", potrivit lui Christian Gloor, managing director Heinz&Co.
Cele mai vulnerabile ar putea fi chiar țările unde lipsa alimentelor este deja o problemă ca Africa Subsahariană.
În plus, la toate acestea se adaugă și deprecierea mondelor în raport cu dolarul, care afectează puterea de cumpărare în unele țări.
