Banca Centrală Europeană (BCE) va organiza, joi, prima sa ședință de politică monetară din acest an, analiștii estimând că nu va fi adoptată nicio modificare. Cu toate acestea, Consiliul guvernatorilor va transmite un semnal de alarmă asupra riscurilor în privința creșterii economice și a inflației, informează AFP și Reuters.
La ultima sa reuniune din luna decembrie, BCE a decis să reducă dobânda la depozite, de la minus 0,20% până la minus 0,30%, și a extins cu șase luni, până în luna martie 2017, programul de achiziționare de active.
"Ne așteptăm ca BCE să lase nemodificate dobânda la depozite și programul de achiziționare de active", a declarat economistul RBS, Andrew Cates. "Noi măsuri de relaxare ar putea afecta credibilitatea BCE dacă ar veni la atât de puțin timp după pachetul de măsuri de luna trecută", a adăugat Cates.
În schimb, președintele BCE, Mario Draghi ar putea prezenta, joi, noi detalii cu privire la planurile băncii de a achiziționa obligațiuni municipale, scoțând în evidență flexibilitatea programului de achiziționare de active într-un moment în care unii investitori avertizează că acest program a ajuns la limită. În plus, la conferința de presă susținută de Mario Draghi, analiștii vor urmări cu atenție comentariile sale cu privire la scăderea prețului petrolului și situația din China.
Cele mai recente prognoze de inflație și creștere economică ale BCE aveau la bază un preț al petrolului de 52,2 dolari în acest an. În prezent, însă, barilul de țiței Brent este tranzacționat pentru aproximativ 28 de dolari și chiar și contractele futures cu livrare în 2022 sunt sub pragul de 50 de dolari, o dovadă a încrederii scăzute a investitorilor într-o revenire rapidă.
CITEȘTE ȘI Financial Times a anunțat greșit deciziile BCE, influențând astfel investitorii Prețurile reduse la energie au un impact asupra altor bunuri și servicii, astfel că inflația de bază este mult sub ținta de 2% avută în vedere de BCE, ceea ce pune în pericol credibilitatea acestei ținte. Odată ce companiile vor înceta să mai creadă în ținta de inflație, ar putea limita creșterea salariilor, ceea ce la rândul său ar putea frâna economia și ar crește riscurile ca inflația scăzută să se transforme în deflație.
Sursa: Agerpres
