Un aviz dat astăzi de Banca Centrală Europeană avertizează asupra unor riscuri pe care legea dării în plată le-ar putea duce pentru stabilitatea financiară.
În numai patru zile, Banca Centrală Europeană a răspuns solicitării Băncii Naționale a României de a formula un aviz pentru legea dării în plată a imobilelor. Documentul remis astăzi de BCE și semnat de președintele Mario Draghi este negativ la adresa actului normativ care, dacă ar fi adoptat, ar urma să-i elibereze de sub incidența datoriilor pe debitori odată cu predarea ipotecii.
Actul trimis tot azi spre reexaminare Parlamentului de către președintele Klaus Iohannis compromite siguranța juridică, poate naște probleme de hazard moral în ceea ce privește disciplina de plată, are capacitatea de a deteriora încrederea investitorilor străini, ar putea determina o ridicare a ratelor de dobândă cu efecte asupra creșterii economiei și creării locurilor de muncă, iar nu în ultimul rând ar obliga acționarii băncilor să vină cu bani de acasă pentru a acoperi necesarul de capital.
BCE menționează că s-a pronunțat pe acest act normativ privind "plata în natură" a creditelor în urma solicitării venită pe data de 14 decembrie din partea Băncii Naționale a României, în contextul în care anterior această consultare nu fusese cerută de legilatorul român. Banca Centrală Europeană acordă acest aviz în baza reglementărilor de la nivel european care îi dă acest drept pentru actele normative care se referă la norme aplicabile instituțiilor financiare.
Instituția cu sediul la Frankfurt observă că legea se aplică nu numai creditelor de consum, dar și creditelor comerciale încheiate de persoane fizice, atât celor performante, cât și celor neperformante. "Proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România și compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare", se afirmă în documentul citat.
BCE observă că post-criză mai multe state au introdus noi cadre legale pentru restructurarea datoriei personale, dar puține au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat în loc de rambursare. În plus, exercitarea acestui drept nu este lăsat la latitudinea împrumutatului, ci este condiționat de îndeplinirea unor criterii economice și de eligibilitate stricte.
În acest sens, "BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor."
BCE vede o problemă de retroactivitate
Un alt punct adus în discuție este acela al verificării dacă existența unui element de retroactivitate nu contravine Constituției României. Sub acest aspect, BCE observă că "introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime"
Poate fi afectată cultura pentru plata promptă
Cuvântul hazard moral, folosit și în documentul de motivare a respingerii promulgării de Președinția României apare de nu mai puțin de 4 ori în avizul Băncii Centrale Europene. Problema de hazard moral ar fi, potrivit BCE, atât prin "impactul negativ asupra disciplinei de plată", prin faptul că nu se are în vedere ca să fie îndreptat numai către debitorii care au probleme sociale.
O altă problemă poate fi reprezentată de deteriorarea încrederii investitorilor străini pe fondul nesiguranței juridice și a riscului de țară, cu potențial impact pe dobânzi. Dobânzile mai mari se pot răsfrânge într-o creditare limitată a gospodăriilor populației și afacerilor mici, cu efect negativ asupra creșterii economice și a creării locurilor de muncă.
Băncile-mamă ar rebui să vină cu bani de acasă
BCE mai solicită un studiu de impact și asupra pieței imobiliare, iar în ceea ce privește stabilitatea financiară avertizează asupra potențialului impact asupra bilanțurilor băncilor: "Proiectul de reglementare poate avea implicații negative pentru instituțiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilității, capitalizării și capacității de creditare viitoare, pentru funcționarea sistemului financiar, precum și pentru costul și condițiile de creditare în ansamblu. În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicații ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudențiale."
Avertizările BCE seamănă cu observațiile transmise de Iohannis
Președinția a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind darea în plată. Iohannis argumentează că textul actual conține prea multe derogări de la Codul civil, care nasc interpretări de aplicare. Faptul că legea se aplică la creditele în derulare este împotriva Codului civil, iar Parlamentul trebuie să găsească o soluție prin care să facă cele două legi compatibile, o variantă fiind introducerea criteriilor sociale, sugerează Cotroceniul.
Într-un răspuns lung, Președinția spune că Legea privind darea în plată este bună, în principiu, doar că e greșit formulată și inaplicabilă.
“Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor. Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituția creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice”, se arată în comunicat.
Cotroceniul spune că se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Guvernului în vederea formulării de către acesta a unui punct de vedere în privința implicațiilor economice și bugetare ale legii.
Poate cea mai importantă critică adusă de Președinție este cea legată de modul în care legea se aplică la creditele în derulare.
Darea în plată nu se poate aplica pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, deci pentru stocul actual de credite, în opinia Cotroceniului.
Dacă legiuitorul are altă opțiune privind aplicarea legii în timp pentru contractele de credit în derulare, mai spune Președinția, atunci această soluție trebuie înscrisă expres în conținutul legii noi.
Cum s-ar putea face asta? Prin introducerea unor criterii care să arate că debitorul este în situația de a nu mai putea achita obligațiile de plată, sugerează Cotroceniul.
“În lipsa unor condiții obiective, darea în plată urmează a se aplica oricărei persoane, indiferent de venituri și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință sau nu și independent de situația locativă a debitorului, indiferent dacă locuiește efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative. Totodată, soluția avută în vedere de lege pare inechitabilă în raport cu situația în care debitorul ar mai deține și alte bunuri imobile sau chiar mobile de o valoare însemnată”, se arată în comunicatul Președinției.
Bancherii și BNR susțin că Legea privind darea în plată este neconstituțională pentru că se aplică creditelor în derulare. Altă critică adusă este aceea că nu are criterii sociale, prin care să poată da în plată cei care nu mai pot să plătească, nu și cei care nu mai vor.
Argumentele din cererea de reexaminare sunt axate în principal pe derogările din lege de la Codul civil, prea multe în opinia Cotroceniului.
