Procesul de obținere a cetățeniei române a înregistrat modificări semnificative în ultimii ani, iar datele statistice reflectă această tendință. Între 2018 și 2024, numărul de depunere dosar cetățenie română a variat, cu o creștere constantă în perioada 2018-2019, dar și o scădere semnificativă a procentelor de aprobare în anii următori.
De exemplu, anul 2018 a înregistrat un număr de 93.787 de dosare, dintre care 88% au fost aprobate, iar 12% se află în așteptare. În schimb, în 2023, doar 0,37% dintre cele 38.981 de dosare au fost aprobate, restul fiind în continuare în proces de evaluare.
În anii de pandemie (2020-2021), numărul cererilor a indicat o scădere semnificativă, lucru susținut de impactul pe care restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Astfel, în 2020, au fost depuse doar 20.871 de dosare, iar în 2021, numărul acestora crescând ușor la 38.707.
Cu toate acestea, rata de aprobare a rămas scăzută.
În anul 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului. Situația a rămas neschimbată până în martie 2025, fiind depuse actual 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobare din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
Această tendință de creștere a numărului dosarelor în așteptare și de scădere a ratelor de aprobare este influențată de modificările legislative recente, fiind introdus condiții mai stricte pentru obținere cetățenie română.
Începând cu noile reglementări legale, procesul de obținere cetățenie română a devenit mai riguros, impunând noi condiții obținere cetățenie romănă față de anii anteriori. Una dintre modificările semnificative este legată de cunoașterea limbii române, care este acum o condiție obligatorie pentru toți solicitanții care doresc să dobândească cetățenie română prin naturalizare sau redobândire cetățenie română.
Legea 21/1991 privind cetățenia română, mai precis articolele 10 și 11, specifică în mod clar faptul că solicitantul trebuie să demonstreze competența în limba română la un anumit nivel, prin prezentarea unui certificat de competență lingvistică eliberat de instituțiile de învățământ superior din România sau alte instituții acreditate pentru acest tip de certificare.
Obținerea cetățeniei prin naștere
Cea mai simplă formă de obținere cetățenie română este prin nastere, pentru persoanele născute pe teritoriul României sau pentru cele ale căror părinți au cetățenie română. Conform legii, persoanele născute pe teritoriul României dobândesc automat cetățenie română, cu excepția unor cazuri speciale prevăzute de legislație.
De asemenea, cei născuți în afacerea teritoriului României, dar cu părinți români, au dreptul să dobândească cetățenie română prin naștere, fără a fi necesară depunerea unui dosar complet sau îndeplinirea unor cerințe suplimentare de competență lingvistică.
Obținerea cetățeniei prin naturalizare
Procesul de naturalizare reprezintă modalitatea prin care cetățeni străini pot dobândi cetățenie română, în urma îndeplinirii unor condiții legale stabilite de statul român.
Printre aceste condiții se numără: stabilirea de domiciliu în România pe o perioadă minimă de 8 ani (sau 5 ani pentru persoanele căsătorite cu cetățeni români), dovedirea cunoașterii limbii române prin certificare lingvistică (obținerea unui certificat de limbă nivel B1) și integritatea socială și culturală a solicitantului.
Aceste cerințe trebuie să fie dovedite prin prezentarea unor documente suplimentare, inclusiv dovezi de integrare socială, locul de muncă, și o conduită legală adecvată în cadrul statului român.
Solicitanții trebuie să demonstreze că sunt capabili să participe activ în viața socială și culturală a țării. De asemenea, la momentul de depunere dosar cetățenie română, acesta trebuie să includă documentele de identitate, dovada de domiciliu, documentul de certificare lingvistică, și alte acte relevante.
Obținerea cetățeniei prin restabilirea cetățeniei
În cazul de redobândire cetățenie română persoanele care au avut anterior cetățenie română, dar au pierdut-o din diverse motive, cum ar fi emigrarea sau renunțarea voluntară la cetățenie, pot depune o cerere la autoritatea națională pentru cetățenie. Procesul de redobândire cetățenie română presupune o procedură administrativă prin care persoana în cauză poate recăpăta statutul de cetățean, cu respectând anumite condiții obținere cetățenie română.
Printre acestea se numără: domiciliu pe teritoriul României, o verificare a istoricului și motivului pentru care cetățenia a fost pierdută, o certificare lingvistică a cunoașterii limbii române. În acest caz, persoanele cetățeni străini care doresc redobândire cetățenie română trebuie să depună un dosar complet, similar celui necesar pentru naturalizare, procesul fiind unul asemănător.
“Obținerea cetățeniei române nu mai este un demers simplu, iar noile condiții impun o abordare atentă și bine documentată. Sprijinul unui avocat specializat nu mai este un simplu avantaj, ci o necesitate reală pentru cei care doresc să obțină cetățenie română”, a declarat Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
În concluzie, procedura de obținere a cetățeniei române a fost reglementat mai drastic prin noile cerințe legale, concentrându-se în special pe integrarea concretă a solicitanților în societatea românească.
