Autoritățile de la Kiev ar trebui să decidă ca Ucraina să dea gaze naturale gratis regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, aflată într-o gravă criză energetică după stoparea tranzitului gazelor rusești prin conductele ucrainene, și să fie compensată financiar de Uniunea Europeană pentru asta, se arată într-un editorial al publicației ucrainene European Pravda, semnat de cofondatorul și redactorul șef Serhiy Sydorenko.
Argumentul principal este că o eventuală reluare a livrărilor de către Rusia pe malul stâng al Nistrului, ce pare probabilă în opinia publicației, ar fi o lovitură pentru Ucraina pe termen mediu, întrucât ar favoriza candidații pro-Kremlin la alegerile parlamentare din Republica Moldova din toamnă, cu riscul reatragerii Chișinăului în sfera de influență a Moscovei, ceea ce ar contraveni intereselor Ucrainei atât din punct de vedere strategic și militar, cât și politic, amenințând perspectivele de aderare la UE ale ambelor țări.
″Marea problemă pentru Ucraina este că, pentru multe țări din UE, Ucraina și Moldova sunt privite <la pachet> din perspectiva aderării la Uniune. Fără Moldova, sprijinul pentru aderarea Ucrainei va scădea în mod radical, întrucât României, principalul suporter al aderării Moldovei, îi va scădea antuziasmul, și același lucru se va întâmpla în Italia sau Franța, state pentru care regiunea vorbitoare de limbă română are o importanță specială″, notează textul.
Autorul speculează că, în condițiile în care criza energetică din Transnistria se va transforma într-o criză umanitară, unul sau altul dintre politicienii proruși din Republica Moldova va avea ″inițiativa″ de a merge la Moscova și de a solicita Kremlinului reluarea livrărilor de gaze în regiunea separatistă, ceea ce Rusia va accepta, iar criza va înceta, cel puțin parțial.
Asta va fi ulterior un argument pentru narativul propagandistic că singurele vinovate de criza din Transnistria ar fi autoritățile constituționale de la Chișinău, care ar fi refuzat să discute serios cu Rusia pe tema aprovizionării cu gaze a malului stâng al Nistrului. Mai mult, dat fiind că înlocuirea Rusiei cu România în postura de principală sursă de gaze și energie peste Prut a dus la scumpiri ample, politicienii moldoveni proruși vor spune că Republica Moldova ar fi ferită de astfel de scumpiri cu un regim politic prietenos cu Moscova.
Înarmate cu acest arsenal electoral, grupările politice proruse din Republica Moldova ar putea câștiga alegerile parlamentare din toamnă, ceea ce reprezintă un pericol pentru Ucraina, după cum s-a arătat mai sus.
″Actuala criză este periculoasă în primul rând pentru că Chișinăul nu știe cum s-o depășească. Mai mult, acum este cea mai bună perioadă pentru Kremlin, când lumea e ocupată să se pregătească de președinția lui Trump și nimeni (mai ales în SUA) nu are timp să se gândească la Moldova. În UE, situația s-a complicat din cauza îmbolnăvirii grave a Ursulei von der Leyen, care a determinat-o să se retragă deocamdată din procesul decizional, într-un moment în care e nevoie de leadership și hotărâre pentru contracararea Rusiei. Germania e cufundată în campania electorală, în Franța lui Emmanuel Macron continuă criza politică, iar în România situația este atât de încinsă (se referă la criza politică și constituțională de după anularea alegerilor prezidențiale – n.r.) încât nici chiar această țară nu își permite să dedice efort pentru a face lobby în sprijinul intereselor Republicii Moldova″, punctează European Pravda.
European Pravda susține, pe de altă parte, că dacă Rusia s-ar hotărî, în condițiile descrise, să aprovizioneze cu gaze Transnistria pe ruta alternativă transbalcanică Turkstream-Turcia-Bulgaria-România-Republica Moldova, livrările nu s-ar putea ridica la nivelul celor de dinainte de stoparea tranzitului prin Ucraina (a cărui reluare nu este luată în considerare), de 5,6 milioane metri cubi pe zi, întrucât capacitatea rămasă în prezent nerezervată pe ruta de conducte menționată reprezintă doar cel mult jumătate din respectiva cantitate.
Publicația amintește că Chișinăul a propus Transnistriei să o sprijine în a cumpăra gaze din UE, inclusiv cu sprijin financiar european, dar a fost refuzat.
Astfel, ideea promovată este ca Ucraina să livreze gaze Transnistriei din producția și rezervele proprii, prin sistemul de conducte ucrainean care tranzita, până la 1 ianuarie, livrările de la Gazprom.
″Devreme ce Transnistria refuză să cumpere gaze din Vest și așteaptă gaze gratis din Federația Rusă, pentru a trage din nou Republica Moldova sub dominația Rusiei, Ucraina poate face o ofertă identică. Suntem perfect capabili să furnizăm minimul necesar pentru nevoile umanitare ale Transnistriei (adică fără cele ale marilor consumatori industriali). Vorbim de un volum de cel mult 2 milioane metri cubi pe zi, suficient pentru încălzire, apă caldă, alimentarea cu curent electric doar a Transnistriei, precum și repornirea industriilor critice, cum ar fi fabricile de pâine. Este aceeași cantitate pe care ar putea-o furniza și Rusia″, scrie autorul.
Potrivit sursei citate, asta ar însemna o cantitate totală de 60-70 milioane metri cubi până la sfârșitul iernii, infimă față de rezervele de gaze din depozitele de înmagazinare ucrainene, care și în cele mai pesimiste estimări tot se ridică la cel puțin 8 miliarde metri cubi.
″Mai mult, nu ar fi o problemă să obținem compensații financiare din partea statelor UE, chiar și pentru acest volum. Uniunii Europene nu îi convine să survină o catastrofă umanitară aproape de granițele sale, care ar putea fi evitată cu gaze ucrainene. Mecanismul a fost deja testat în cadrul programului privind exporturile de cereale: vindem grâu ucrainean celor mai sărace țări africane și asiatice, iar donatorii europeni plătesc pentru asta. Iar în final, să fim realiști: există o probabilitate foarte mare ca Tiraspolul, la indicațiile Moscovei, să refuze chiar și gazul (nerusesc) livrat gratis, pentru că asta ar contraveni planurilor Kremlinului. Însă în acest caz, autoritățile transnistrene își vor distruge singure mitul că nimeni (în afară de Rusia – n.r.) nu a vrut să salveze regiunea. Va deveni limpede că totul a fost o înscenare a Rusiei″, scrie în articol.
Autorul mai susține că Ucraina ar trebui să acționeze cât mai rapid în acest sens și, mai ales, fără să aștepte ca Chișinăul să îi ceară ajutor, autoritățile de acolo fiind în prezent ″slăbite și confuze″.
Publicația spune că Chișinăul nu va respinge acest ajutor, European Pravda convingându-se de asta după ce l-a chestionat pe această temă pe premierul Dorin Recean, la briefingul său de presă din 6 ianuarie. ″Nu am cerut Kievului niciun ajutor în acest sens, dar am fi de acord dacă ar exista o astfel de ofertă. De exemplu, ar putea fi posibilă livrarea de cărbune, în cazul în care conducerea centralei electrice de la Cuciurgan ar solicita acest lucru″, a declarat atunci Recean.
″Pe scurt, singura condiție pentru ca Kievul să facă acest lucru este existența voinței politice și înțelegerea necesității de a acționa ca jucător regional. European Pravda speră ca îndeplinirea acestei condiții va ajuta la transpunerea scenariului în realitate″, conchide editorialul, care poate fi citit integral aici.
După cum a relatat Profit.ro, în prima parte a lunii decembrie a anului trecut, cu puțin înainte de a fi demis de premierul Recean, fostul ministru al Energiei de peste Prut, Victor Parlicov, a declarat că Republica Moldova a discutat cu România la nivel politic, începând din luna iunie, încheierea unui contract de livrare de gaze naturale peste Prut la preț preferențial, discuțiile fiind finalizate după alegerile prezidențiale din Basarabia.
El a făcut această declarație la o ședință publică de audiere organizată de Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului moldovenesc pe tema situației dificile privind aprovizionarea cu gaze după 1 ianuarie 2025, în perspectiva încetării tranzitului de gaze rusești de la Gazprom către Transnistria prin intermediul conductelor din Ucraina.
″La nivel politic s-au făcut demersurile necesare. Noi din luna iunie ne-am adresat după sprijin inclusiv către partenerii noștri din România, ca să obținem un contract (de livrare de gaze naturale – n.r.) cu preț preferențial. Acum, această discuție, într-adevăr, s-a transferat la nivel de prim-miniștri. Cred că mai bine, mai corect va spune domnul prim-ministru (Dorin Recean – n.r.) când au finalizat aceste discuții. Din ce cunosc eu, discuțiile cu privire la obținerea unui preț preferențial, miza era ca noi să reușim să obținem volume la prețuri bune, printr-un contract în care suntem avantajați, avem sprijinul politic. Aceste discuții s-au finalizat după alegeri (cele prezidențiale din Republica Moldova, cu al doilea tur pe 3 noiembrie – n.r.). Respectiv, noi am avut o situație în care, între timp, sigur că nu puteam renunța (la achiziții din alte surse – n.r.) (și – n.r.) să mizăm tot pe un singur contract. Se procura (gaz din alte surse – n.r.), dar se miza că vom obține un contract cu preț preferențial″, a spus Parlicov, răspunzând unei întrebări.
Declarația a fost făcută în contextul în care autorităților de la Chișinău li se reproșa atunci, pe plan intern, că nu au achiziționat și stocat cantități suficiente de gaze pe perioada verii, la prețuri mai avantajose decât cele survenite ulterior, pentru consumul din sezonul rece. Practic, ministrul Parlicov a justificat achizițiile insuficiente și prin incertitudinea cu privire la încheierea sau nu a unui contract cu preț preferential de livrare de gaze din România.
