Statele Unite și Marea Britanie au anunțat sancționarea celei mai mari companii petroliere din Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată de gigantul rus de stat Gazprom, care deține în România un lanț de benzinării ce operează sub brandul Gazprom, precum și mai multe concesiuni de zăcăminte de hidrocarburi.
VEZI AICI ȘI ULTIMA ORĂ ″Gazprom România″ vrea să-și vândă rețeaua de benzinării. De ce a fost nevoită să se pună la adăpost de creditori prin concordat. Efectele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei
Măsura fusese anticipată din decembrie de liderul de la Belgrad, președintele Aleksandar Vucic.
Cei de la NIS au fost sancționați din cauza faptului că cel mai mare acționar al lor, cu 50% din capital, este Gazpromneft, ″brațul″ petrolier al Gazprom.
″Sancțiunile sunt dure și extrem de serioase. Este nevoie de ieșirea completă a Rusiei din acționariatul NIS. Trebuie să începem imediat să implementăm un plan de schimbare a acționariatului. Avem la dispoziție doar 45 de zile, până pe 25 februarie. SUA nu permit ca Rusia să mai aibă nici măcar o participație minoritară″, a declarat Vucic, într-o conferință de presă, după anunțul Washingtonului și Londrei cu privire la sancțiuni.
NIS a fost introdusă pe ″lista neagră″ laolaltă, practic, cu întreaga industrie petrolieră a Federației Ruse, cu tot cu subsidiare din străinătate și inclusiv cu o flotă de 180 de vase petroliere.
″Sunt interzise toate tranzacțiile efectuate de persoane SUA, sau aflate în SUA, sau care tranzitează SUA, care implică orice proprietate sau deținere a persoanelor sancționate, cu excepția situațiilor când sunt autorizate de o licență generală sau specifică sau sunt exceptate de la sancțiuni. Interdicțiile includ orice furnizare de fonduri, bunuri sau servicii de către, către sau în beneficiul oricăreia dinre peroanele sancționate. Persoanelor non-SUA le este de asemenea interzis să determine sau să conspire pentru a determina persoane SUA să încalce sancțiunile, în cunoștință de cauză sau nu, precum și să întreprindă demersuri de eludare a sancțiunilor SUA″, a transmis Trezoreria Statelor Unite.
NIS Petrol SRL, divizia românească a NIS, a intrat tot în decembrie în procedură de concordat preventiv la cererea proprie și vrea să-și vândă cele 19 benzinării locale, pentru a-și plăti datoriile, după cum a relatat Profit.ro.
Decizia a fost luată de NIS Petrol din cauza unor datorii curente de circa 28 milioane lei (din care societatea a achitat deja 5 milioane lei) către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), fosta Agenție Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), pentru care instituția de stat a demarat executarea silită, compania contestând demersul. În plus, NIS Petrol a arătat că, încă de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, s-a confruntat cu o reticență în creștere din partea partenerilor de afaceri în a derula tranzacții, din cauza controlului Moscovei asupra companiei-mamă din Serbia.
NIS Petrol pregătește startul producției comerciale de țiței și gaze naturale din zăcământul Teremia Nord, aflat pe perimetrele Ex-7 Periam și Ex-8 Biled din județul Timiș, la care compania este concesionar majoritar și operator, cu participații de câte 85%.
NIS Petrol SRL a terminat anul trecut cu pierderi de 63,6 milioane lei, la venituri totale de peste 298 milioane lei, conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor. De la startul activității în România, în 2012, și până în 2023 inclusiv, firma a raportat pierderi în fiecare an, în cifră cumulată de peste jumătate de miliard de lei.
Pe lângă lanțul de benzinării pe care vrea să-l vândă și de concesiunile de perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi, NIS Petrol mai deține și operează în România o centrală de producție de curent electric pe gaze de 7,5 MW la Jimbolia, având și licență de furnizor și trader de energie.
Compania-mamă sârbă NIS, listată la Bursa din Belgrad și care deține rafinăriile de la Pancevo, Novi Sad și Elemir, a terminat anul 2023 cu profit net de circa 60 milioane euro, la venituri totale de peste 870 milioane euro. Principalii ei acționari sunt Gazpromneft, divizia petrolieră a Gazprom (50%), Gazprom ca atare (6,15%) și statul sârb (aproape 30%).
