Miercuri dimineață, deficitul între consumul local și producția internă de energie depășea 3.000 MW la ora 9:25, iar România importa curent eletric aproape de limita maximă a capacităților de interconexiune cu vecinii, potrivit datelor operatorului de transport și sistem Transelectrica.
Astfel, consumul se ridica la 8.547 MW, iar producția – la doar 5.528 MW.
Principala cauză a fost absența aproape totală din mixul de generare a parcurilor fotovoltaice comerciale și a prosumatorilor. Sursele solare injectau energie în sistemul energetic național, în acel moment, la o putere de numai 28 MW, dintr-un total instalat de 1.821 MW în centrale mari și peste 2.141 MW la prosumatori.
La rândul lor, parcurile eoliene produceau la numai 325 MW, dintr-o putere instalată totală de aproape 3.100 MW.
Mixul energetic a fost dominat de centralele pe gaze naturale (peste 28%), urmate de hidrocentrale (24,36%) și de reactoarele nucleare de la Cernavodă (aproape 24%). Cărbunele a avut o pondere de 15,8%.
Instalațiile de stocare a energiei electrice injectau la acea oră în sistem mai mult decât fotovoltaicele, respectiv la o putere de 32 MW, în condițiile în care totalul portofoliului instalat de stocare din România este de 82,4 MW.
În aceste condiții, soldul de import se ridica la 3.018 MW. Limita maximă a capacităților de interconexiune este de circa 3.800 MW, după punerea recentă în funcțiune a unei linii de legătură cu Serbia, de 300 MW.
Situația a fost anticipată pe piața spot, cotațiile PZU pentru astăzi cifrându-se la peste 1.000 lei/MWh în jumătate dintre intervalele orare ale zilei, cea mai mare, de circa 1.583 lei/MWh consemnându-se între 17 și 18.
″Au fost oprite foarte multe centrale pe cărbune și pe gaze. Marea majoritate nici nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic și al normelor de mediu. În schimb, s-au instalat centrale eoliene și fotovoltaice. Și cum s-a întâmplat și în vară, dar și săptămânile trecute, nu am avut nici soare, nici vânt și nici apă și ne-a fost foarte greu să acoperim consumul de energie. Astăzi, pot să spun că răsuflăm ușurați, a început să bată vântul, prețurile spot au scăzut cu 43%, deci e o zi mai liniștită. De aceea poate că și zâmbesc.
Dependența noastră de surse regenerabile a crescut foarte, foarte mult. Dacă e să punem la socoteală doar centralele clasice, în prezent, pe timpul iernii, reușim să adunăm undeva la 7.000 MW putere de producție. Restul până la 9.000 în vârf de consum ar trebui să vină din regenerabile sau din import. Aceasta este realitatea, mai mult de 7.000 MW nu putem produce din nuclear, gaze, cărbune și hidrocentrale, fără regenerabile. E trist. Instalațiile de stocare sunt veriga care acum lipsește și care va face posibilă integrarea centralelor regenerabile într-un volum din ce în ce mai mare″, a atras atenția, recent, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan.
