Producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș, din grupul elvețian Ameropa, cel mai mare consumator de gaze naturale și una dintre cele mai importante întreprinderi industriale din România, a pierdut în primă instanță procesul în care solicită despăgubiri de la furnizorul și traderul de gaze de top Premier Energy, parte a conglomeratului omonim controlat indirect de către omul de afaceri ceh Jiri Smejc, conform datelor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Azomureș, intrată în vizorul grupului Chimcomplex ca țintă de achiziție, poate face apel la decizia de fond defavorabilă a instanței.
Litigiul, inițiat în urmă cu circa 2 ani și jumătate, a fost semnalat în premieră de Profit.ro și evidențiat și în prospectul ofertei publice inițiale de vânzare de acțiuni a Premier Energy, prin care compania s-a listat la Bursa de Valori București în vara acestui an.
În mai 2022, Azomureș a inițiat o acțiune în justiție împotriva Premier Energy SRL, solicitând despăgubiri în valoare totală de aproximativ 27 milioane lei, inclusiv penalități.
Cererea susține că Premier Energy nu și-ar fi îndeplinit obligația de a livra cantitatea de gaze naturale contractată, care a avut ca rezultat pierderi financiare pentru Azomureș, întrucât a trebuit să achiziționeze gaze de la fumizori alternativi la un cost mai ridicat.
Conform datelor din dosar, analizate de Profit.ro, Azomureș a reclamat că ar fi fost nevoit să oprească producția de amoniac la combinatul de profil de la Târgu Mureș pentru că furnizorul nu și-ar fi respectat obligațiile contractuale privind livrările de gaze, materia primă de bază în industria de profil.
″(…) instalația de amoniac a fost închisă ca urmare a nelivrării cantității de gaz promise″, a susținut Azomureș.
Ca răspuns, Premier Energy a cerut respingerea solicitării de despăgubiri a Azomureș, susținând că producătorul de îngrășăminte i-ar fi respins ″în mod nedrept″ o ofertă de furnizare de gaze și că, de fapt, acesta ar fi convenit, prin încheierea unui act adițional la contractul de furnizare, asupra livrării unei cantități de gaze naturale reduse.
″Un aspect esențial al apărării Prernier Energy este că, chiar și în cazul în care Azomureș ar fi suferit efectiv pierderi financiare, astfel de pierderi nu ar fi putut fi cauzate direct de Premier Energy, ci ar fi fost o consecință a condițiilor de piață. Instanța a acceptat numirea a doi experți propuși de Premier Energy, specializați în petrol și gaze și contabilitate. Expertul contabil a confirmat că Premier Energy a oferit un preț mai mic în comparație cu prețul pe care Azomureș l-a plătit altor furnizori. Expertiza în domeniul petrolului și gazelor este în curs de efectuare și se așteaptă să aibă loc în continuare ședințe de judecată în cauză″, se mai afirma în prospectul de listare.
În schimb, Azomureș a depus obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă și a cerut instanței anularea parțială a acestuia, considerând că expertul desemnat și-a depășit atribuțiile, potrivit dosarului, însă aceste solicitări i-au fost respinse.
În 2021 și 2022, Azomureș și-a oprit și repornit succesiv producția, parțial sau total, de mai multe ori, din cauza volatilității extreme a prețurilor gazelor naturale, generată inițial de explozia cererii de după finalul restricțiilor COVID-19 și amplificată ulterior masiv de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, care a redus semnificativ exporturile gigantului rus de stat Gazprom către Europa.
Când funcționa la capacitate maximă, Azomureș avea o pondere de circa 10% în consumul total de gaze al României.
În august anul acesta, combinatul Azomureș a fost din nou închis, după ce fusese redeschis la 50% din capacitate la finalul lunii iunie, consumul intern de gaze fiind majorat la acea dată cu un milion de metri cubi pe zi. Azomureș se închisese anterior la începutul lunii decembrie 2023, în special din cauza prețului mare al gazelor.
Azomureș a terminat anul trecut cu pierderi de 72,5 milioane lei, după profitul net de aproape 30 milioane lei din 2022, la venituri totale de 2,01 miliarde lei, cu 17% mai mici decât în anul anterior, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor.
