Ministerul Finanțelor estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, în termeni cash, procentaj care, potrivit calculelor Profit.ro, este echivalentul a 93,4 miliarde de lei. Guvernul intenționa să țină deficitul cash în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană (CE) și a adoptat în ultimele luni o serie de măsuri pentru a limita cheltuielile, în special cele făcute pe final de an de primari dar și de autorități centrale. Această estimare de 5,9% din PIB (93,4 miliarde de lei), vine după un deficit de numai 4,65% din PIB, respectiv 73,64 miliarde de lei, la final de noiembrie, potrivit informațiilor Profit.ro.
Începând cu anul 2024, se are în vedere diversificarea instrumentelor de finanțare, prin finanțarea proiectelor/cheltuielilor care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice și/sau a celor din domeniul social și de dezvoltare durabilă, în baza Cadrului suveran de obligațiuni verzi, precum și diversificarea bazei investiționale prin lansarea primei emisiuni de obligațiuni externe de tip Samurai pe piața japoneză, operațiune anunțată anterior, în premieră, de Profit.ro.
Creșterea deficitului de la 73,6 miliarde de lei la final de noiembrie la 93,4 miliarde de lei la final de decembrie presupune un deficit de aproape 20 miliarde lei în decembrie, un ritm al cheltuielilor ca în anii în care Guvernul nu își punea nicio restricție.
Potrivit informațiilor Profit.ro, cheltuielile foarte mari din decembrie sunt determinate de plățile făcute pentru proiectele derulate prin CNI și programul Anghel Saligny, precum și pentru plăți în sistemul sanitar.
De ce este important România, singurul stat UE aflat în procedură de deficit excesiv, ar putea intra în conflict cu Comisia Europeană pe tema deficitului, caz în care apare un risc major pentru pierderea de fonduri din PNRR, dar și pentru suspendarea unor sume importante din fondurile de coeziune (fonduri UE din bugetul multianual). Printre consecințele unui conflict cu CE pe tema deficitului s-ar afla, cel mai probabil, o înrăutățire a percepției României pe piețele financiare, de unde statul se împrumută cu sume record pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și pentru a rostogoli datoria veche ajunsă la plată.
De asemenea interesant Piețele financiare nu au avut reacții puternice la derapajele bugetare ale României, nici măcar la creșterea ținteii de deficit pentru acest an de la 4,4% la 5,5%, întrucât schimbarea țintei s-a făcut în acord cu Comisia, iar acordul Comisiei pe politicile fiscale ale României este considerat o ancoră puternică pentru stabilitate.
Politicienii s-au arătat în ultima perioadă nemulțumiți de restricțiile puse la proiectele primarilor și au pus presiune pe Ministerul Finanțelor să facă plăți.
Proiecție deficit potrivit Strategiei fiscale a Ministerului Finanțelor
Pentru întreg anul, la PIB (conform celor mai recente date ale Comisiei de prognoză) de 1.583,5 miliarde lei pentru 2023, un deficit de 5,5% din PIB ar fi echivalentul a 87,1 miliarde de lei.
Deficitul bugetar a crescut în septembrie cu 0,9 puncte procentuale, la 3,55% din PIB și a ridicat semne de întrebare privind capacitatea Guvernului de a se limita la 5,5% până la final de an, cunoscută fiind practica guvernamentală ca în ultimele două luni din an cheltuielile să creascp accelerat.
Profit.ro a semnalat, din septembrie, că în șapte din ultimii zece ani, Guvernul a făcut în noiembrie și decembrie deficit de peste 2% din PIB.
În octombrie, deficitul a urcat cu 0,42 puncte, la 3,97%, evoluție susținută inclusiv de colectarea unor venituri record de către ANAF în luna respectivă.
Luna noiembrie, cu o creștere până la 4,65%, lăsa Guvernului pentru decembrie un spațiu de 0,85 puncte procentuale de PIB pentru a se încadra în 5,5%, cu un control riguros al cheltuielilor.
Pentru 2023, ținta inițială de deficit, de 4,4%, a fost înlocuită cu 5,5-5,7% (cash-ESA).
