Termenele de executare a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, vor fi reduse drastic, conform unui proiect de lege căruia comisia de specialitate i-a întocmit raport favorabil, urmând a primi votul final în plenul Camerei Deputaților. Conform proiectului, analizat de Profit.ro, creditorilor le va fi pusă la dispoziție o listă cu bunurile și veniturile instituțiilor în cauză, în vederea recuperării datoriei.
De ce este important: Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Ele nu se pot achita însă din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal.
De asemenea important: Legislația actuală prevede că dacă o creanță stabilită prin titluri executorii nu începe sau nu continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care insituția a primit somația de plată.
Proiectul legislativ, prezentat anterior de Profit.ro, a fost inițiat în 2021 de către PNL, fiind adoptat tacit de Senat. Inițiativa completează, în primul rând, legislația actuală cu prevederea că:
- ”Instituția sau autoritatea publică debitoare este obligată ca, în termen de două luni de la data comunicării somației de către organul de executare, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată”.
Un nou articol propune completarea legislației stablind că neîndeplinirea obligațiilor de plată în termenul de 2 luni poate determina executarea silită, la cererea creditorului, iar executarea silită, încuviințată de instanța de executare, va începe prin comunicarea unei somații de plată și prin urmărirea sumelor aprobate în bugetele instituțiilor sau autorităților publice debitoare.
În cazul în care creanța nu este executată din lipsă de fonduri, instituția debitoarea va avea termen de doar 1 lună să-și îndeplinească obligația.
“Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu poate continua din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de o lună, să facă demersurile necesare pentru a-ți îndeplini obligația de plată”, este reformularea porpusă în cazul actualelor prevederi.
Termenul va curge de la data la care instituția debitoare a primit somația de plată comunicată de organul de executare, la cererea creditorului, și suspendând cursul prescriptiei dreptului de a obține executarea silită.
Conform proiectului, în cazul in care instituțiile debitoare nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul de 1 lună, creditorul va putea soliciia continuarea executării silite, iar ”la solicitarea organului de executare, instituția sau autoritatea publică debitoare, prin ordonatorul principal de credite bugetare, are obligația de a prezenta lista bunurilor si a veniturilor urmăribile”.
Proiectul mai prevede, totodată, scutirea de la plata taxei de timbru atât pentru cererile de încuviințare a executării silite formulate împotriva instituțiilor și autorităților publice, cât și pentru cererile formulate de instituțiile și autoritățle publice în cadrul procedurii de executare silită
Instituțiile și autoritățle publice vor fi scutite și de la plata sumelor stabilite cu titlu de cauțiune.
Guvernul Cîțu s-a opus inițiativei liberalilor, arătând că mecanismul de plată propus prin iniţiativa legislativă determină un risc major de blocare a activităţii unor instituţii publice.
”Apreciem că termenul de 1 lună, pentru realizarea demersurilor în vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată este foarte scurt, ţinând cont că instituţiile publice se finanţează preponderent de la bugetul de stat.
Precizăm că, potrivit legislaţiei în vigoare în domeniul bugetar, suplimentarea prevederilor bugetare aprobate unui ordonator principal de credite al bugetului de stat sau bugetelor de asigurări sociale se poate realiza numai cu ocazia rectificărilor bugetare, care se pot efectua numai în semestrul al doilea, în număr maxim de două ori pe an.
Ca urmare, aplicarea prevederilor iniţiativei legislative poate conduce la executarea patrimoniului instituţiilor publice, în condiţiile în care nu există posibilitatea legală de suplimentare a bugetului acestora cu fondurile necesare pentru plata titlului executoriu”, arăta Guvernul Cîțu.
