Ministerul Finanțelor anunța anul trecut că va introduce un impozit special pentru alimentele și băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, dar între timp parlamentarii USR au elaborat un proiect de accizare a băuturilor răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri. Deși avea și susținerea mai multor parlamentari ai puterii, de la PSD și ALDE, proiectul a fost respins marți de Camera Deputaților, după ce anul trecut fusese adoptat tacit de Senat.
Anul trecut, la Senat, proiectul a avut inițial un raport negativ din partea comisiei de buget din Senat, dar a fost retrimis ulterior pentru un raport comun cu comisia de sănătate, însă și de această dată senatorii Puterii au întocmit un raport negativ. În prima parte a lunii noiembrie, proiectul a fost retrimis pentru a treia oară la comisii, având ca termen 20 noiembrie pentru întocmirea unui nou raport suplimentar. Senatorii nu au respectat acest termen limită, iar inițiativa legislativă a fost considerată adoptată de Senat, termenul de adoptare tacită fiind 22 noiembrie.
Camera Deputaților a fost însă cea care urma să decidă soarta inițiativei legislative.
Majoritatea deputaților din comisiile de sănătate și buget au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a proiectului de lege cu argumentul că ”acciza propusă pentru băuturi răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri libere, nu poate fi încadrată ca acciză armonizată conform Directivei 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor şi de abrogare a Directivei 92/12/CEE”.
În acelaşi timp, deputații au considerat că ”o taxare suplimentară poate fi considerată taxă discriminatorie”.
La votul final, doar USR a mai susținut proiectul, care a fost respins prin votul majoritar al celorlalte partide.
Inițiatorul proiectului este senatorul USR Adrian Wiener, iar printre susținătorii proiectului sunt lideri PSD, precum senatorii Ecaterina Andronescu, Șerban Nicolae, Niculae Bădălău sau Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, parlamentari ai ALDE, UDMR, precum și ai PNL și PMP.
Senatorul Adrian Wiener arată că există o legătură directă între consumul de băuturi îndulcite și incidența supragreutății/ obezității și a riscului de a dezvolta diabet zaharat, boli cardiovasculare și boli neoplazice, incidența diabetului zaharat în România fiind cea mai mare din Uniunea Europeană.
Comportamentul de consum din România în privința băuturilor răcoritoare aditivate cu zaharuri demonstrează o apetență crescută, mai ales a copiiilor, arată autorul legii, care amintește că, potrivit estimărilor Euromonitor pe 2016, România are cel mai mare consum de băuturi carbogazoase din regiune cu un total de 1.349 milioane litri și 71 litri per capita. Comparativ, Bulgaria se află la un nivel de 52 litri per capita, Polonia la 47, Ungaria la 46, iar Cehia la 45 litri per capita, mult peste media regiunii, de 52 litri per capita.
De asemenea, în ceea ce privește băuturile necarbogazoase, România se află pe primele locuri cu 323 milioane litri/ an, adică 17 litri per capita. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,România se situează pe locul 4 în Europa (UE și non-UE) în privința consumului la copiii în vârstă de 11 ani (27% dintre fete si 32% dintre băieți consumă zilnic, media europeană fiind de 16%, respectiv 19%), pe locul 7 la copii în vârstă de 13 ani și pe locul 14 la copiii în vârstă de 15 ani.
Conform autorului proiectului, o astfel de acciză pe zahăr a fost introdusă deja în Franța, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia și în Ungaria, fiind vorba de un consens la nivel european în sensul reducerii consumului zaharurilor.
Prin urmare, proiectul propunea un model de accizare în trei ”benzi fiscale”.
- Nu ar fi fost percepută acciză pentru băuturile răcoritoare cu un conținut mai mic de 5 g de zaharuri libere la 100 ml de băutură răcoritoare.
- Acciza ar fi fost în cuantum de 70 lei/ hectolitru de produs pentru băuturile răcoritoare cu un conținut de zaharuri libere cuprins între 5 și 8 g/ 100 ml produs.
- Acciza ar fi fost în cuantum de 100 lei/ hectolitru de produs pentru băuturile răcoritoare cu un conținut de zaharuri libere de peste 8 g/ 100 ml produs.
Impactul bugetar pozitiv estimat era de peste 1,4 miliarde lei (300 de milioane de euro), sume care urmau a fi folosite pentru finanțarea Acțiunilor Prioritate din cadrul Sistemului Național Integrat al Marilor Urgențe și finanțarea Programului Național de Diabet.
În acest scop, proiectul modifica, pe lângă Codul Fiscal, și prevederile Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu privire la nivelul contribuțiilor pentru flnanțarea cheltuielilor de sănătate.
Astfel, persoanele juridice care ar fi produs, importat sau achiziționat intracomunitar băuturi răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri libere urmau să contribuie cu:
- suma de 56 lei/ hectolitru produs, pentru băuturile răcoritoare cu un conținut de zaharuri libere cuprins între 5-8 g/ 100 ml produs;
- suma de 80 lei/ hectolitru produs, pentru băuturile răcoritoare cu un conținut de zaharuri libere de peste 8 g /100 ml produs.
De asemenea, persoanele juridice care realizau încasări din activități publicitare la produse de băuturi răcoritoare cu un conținut de zaharuri libere de peste 5g/ 100 ml produs ar fi fost obligate să contribuie cu o cotă de 12% din valoarea acestor încasări, după deducerea taxei pe valoarea adăugată.
Profit.ro a anunțat, de anul trecut, că autoritățile analizează oportunitatea supraimpozitării alimentelor și băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr. Mai mult, fostul ministru al Finanțelor Ionuț Mișa a confirmat ulterior că Guvernul susține introducerea unui impozit special pentru alimentele și băuturile cu un conținut ridicat de zahăr.
