În România, o creștere de 5% a plăților digitale pe parcursul a 5 ani consecutivi ar aduce o creștere a PIB-ului de circa 7 miliarde lei și o majorare a colectării impozitelor cu aproximativ 1,9 miliarde lei, conform unui studiu realizat de Visa și Kearney și prezentat la o masă rotundă organizată de Guvern, pe tema soluțiilor digitale pentru combaterea economiei informale din România.
Potrivit studiului, economia informală se caracterizează prin venituri subdeclarate și muncă nedeclarată, ceea ce duce la denaturarea concurenței pe piață, contribuții reduse la asigurările sociale și pierderi de colectare a impozitelor. Prin economia informală, România pierde anual aproximativ 80 de miliarde lei din colectarea impozitelor, arată sursa citată.
Conform autoritlor studiului, așa cum e cazul și în alte țări, nu există un sentiment generalizat în comunitate atunci când se efectuează plăți informale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sectoarele cu cea mai mare penetrare a economiei informale din România sunt reprezentate de construcții (47%), industrie (37%), comerț, transport, turism și alimentație (35%), respectiv agricultura și pescuitul (30%).
În România, aproximativ 67% dintre tranzacții sunt în numerar, contrastând puternic cu alte țări, precum cea a Marii Britanii, care este una dintre primele economii fără numerar din Europa, cu doar 12% astfel de plăți.
România a înregistrat unele progrese în reducerea economiei informale în ultimii ani, ca urmare a pandemiei de Covid-19, însă, și a presiunilor economice continue din ultimii ani, astfel că economia informală a României a ajuns la 30,1%. Astfel, pandemia de Covid-19 a avut un efect pozitiv asupra plăților digitale, respectiv o creștere de ~89% a plăților digitale pe cap de locuitor între 2019-22.
Recomandări pentru creșterea plătților digitale
Guvernul poate stimula creșterea plăților digitale prin îmbunătățirea plăților digitale în economie și prin stimularea tranzacțiilor digitale, iar, potrivit autorilor studiului, în ceea ce privește acceptarea plăților, viitoarea strategie de digitalizare în România ar putea include punerea în aplicare a acceptării obligatorii a plății digitale.
Pentru a stimula și mai mult plățile digitale, studiul recomandă Guvernului introducerea de reduceri de taxe sau scheme de cashback pentru plățile digitale. De exemplu, în Grecia, unde reducerile fiscale pentru plățile digitale au fost parte a unei strategii globale, plățile digitale pe cap de locuitor s-au dublat între 2017 și 2021.
Pe lângă digitizarea plăților, Guvernul ar putea reduce economia informală prin introducerea unor mijloace de extragere a datelor bazate pe Al pentru a îmbunătăți performanța generală a colectării impozitelor.
De asmenea, studiul recomandă configurarea altor politici fiscale (deduceri, contribuții la asigurările sociale și de sănătate) pe baza datelor privind tranzacțiile digitale.
O altă măsură recomandată este rambursarea mai rapidă a TVA pentru IMM-urile care acceptă plăți digitale.
Potrivit directoarei pentru România a Visa, Elena Ungureanu, nu mai există o țară ca România, în care tranzacțiile digitale să crească cu 20% anual. Unul din mijloacele esențiale pentru această creștere este comerțul online, iar Elena Ungureanu a amintit că anul 2023 a înregistrat o creștere de 45% pe zona de comerț electronic, conform datelor BNR.
În România, anul trecut a intrat în vigoare o lege care prevede că salariile și pensiilor, precum și orice alte venituri de natură salarială, indemnizații sau alocații, vor putea fi primite de către beneficiari fie în numerar, fie în cont bancar, după cum vor alege. Totodată, toate instituțiile publice și firmele care sunt înregistrate la Registrul Comerțului vor fi obligate să accepte un ”instrument de plată fără numerar”.
Pe de altă parte, tot anul trecut, Guvernul a fost nevoit să renunțe la ideea de a reduce plafoanele la plățile cu numerar, păstrându-le pe cele existente.
