România avea în T4 una dintre cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE

Rata locurilor de muncă vacante în ultimul trimestru al anului trecut a fost de 1,9% în zona euro și de 1,8% în Uniunea Europeană, cele mai mici valori ale acesteia înregistrându-se în Grecia (0,5%) și Bulgaria, Spania, Polonia, România și Slovacia (toate cu 0,7%), arată datele publicate vineri de Eurostat.

La polul opus, statele membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante în ultimul trimestru al anului trecut au fost: Cehia (5%), Germania (3%) și Belgia (2,9%), scrie Agerpres.

CITEȘTE ȘI Învață de la traderi cu experiență prin Vestor

Comparativ cu situația din ultimul trimestru din 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în 23 de state membre, inclusiv în România, de la 1% în T4 2019 până la 0,7% în T4 2020.

CITEȘTE ȘI Prin eMAG Ads, antreprenorii își pot promova produsele la peste 500.000 de potențiali clienți

Separat, Eurostat a dat publicității și o serie de date care arată că România și Bulgaria sunt pe ultimele locuri în UE când vine vorba de productivitatea resurselor naturale. Potrivit acestor date, România și Bulgaria au avut în 2019 aceeași productivitate a resurselor naturale (0,8 euro/kg) și, împreună cu Estonia (0,9 euro/kg), au fost singurele țări din UE cu o productivitate a resurselor naturale mai mică de 1 euro/kg.

CITEȘTE ȘI Soluția Vodafone Smart Protect contribuie la securitatea afacerilor în lumea digitală, asigurând protecția dispozitivelor fixe și mobile împotriva amenințărilor cibernetice

Statele membre cu cele mai ridicate valori ale productivității resurselor au fost Olanda (4,5 euro/kg), Italia (3,7 euro/kg) și Luxemburg (3,5 euro/kg). În anul 2019, productivitatea medie a resurselor în Uniunea Europeană a fost de 2,2 euro/kg, în creștere față de valoarea de 1,2 de euro/kg înregistrată în anul 2000.

CITEȘTE ȘI Cargus, soluția de servicii personalizate pentru afacerea ta!

Eurostat precizează că aceste diferențe pot fi explicate prin resursele naturale ale fiecărei țări, diversității activităților industriale, rolul pe care îl are sectorul serviciilor în fiecare țară, activitățile de construcție, amploarea și modelele de consum, precum și diferitele surse de energie.