Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Laurențiu Mihai, susține că în România există una dintre cele mai mici contribuții pentru sănătate și că asigurarea obligatorie de sănătate a devenit mai degrabă o opțiune, în condițiile în care 5 milioane de români contribuie la fondul de asigurări pentru aproape 19 milioane de persoane. Laurențiu Mihai vorbește despre o finanțare insuficientă, dar spune că CNAS nu poate produce bani, ci doar gestionează ceea ce i se oferă.
„Este necesară o finanțare mult mai bună. Dar nu depinde doar de Casele de Asigurări sau depinde de ele într-o foarte mică măsursă, ci depinde de resursele pe care le poate produce economia românească. Sunt de acord că este nevoie de finanțare mai mare. Ceea ce pot face acum este să gândesc pentru viitor un sistem în care medicii de familie să poată asigura o gamă mai largă de servicii. Medicul de familie să nu fie doar distribuitor, ci un integrator al informațiilor medicale. Când va putea participa mai activ în programele de screen pentru depistarea unor boli, când vor fi servicii de telemedicină mai integrate, sunt convins că și satisfacția pacientului și satisfacția profesională a medicului vor crește”, a declarat joi Laurențiu Mihai într-o coferință de presă.
El a amintit că bugetul CNAS pentru anul 2018 a crescut cu 4,5 miliarde de lei și a subliniat că suma alocată din această valoare pentru medicina primară va fi folosită integral pentru acest domeniu, scrie News.ro.
„A existat acea discuție aprinsă în mass-media referitoare la medicina primară, repet cifrele: punctul minim garantat per capita - 5,6, iar per serviciu - 2,6. Suma alocată medicinei primare este folosită integral pentru medicina primară. Și în cazul în care nu sunt folosite toate serviciile, suma este folosită pentru medicina primară, iar valoarea punctului crește”, a spus Laurențiu Mihai.
Președintele CNAS a explicat că medicul de familie are opțiunea de a presta serviciu contra cost și își poate achiziționa echipamente accesând fonduri europene, precizând că contractul pe care îl are acesta cu casa de asigurări nu este singura sa sursă de venit.
„Medicul trebuie să arate nu numai că poate gestiona foarte bine activitatea medicală, dar și că poate gestiona partea economică. Contractul cu Casa de Asigurări nu este singura sursă de venit. Există și acum posibilitatea de a presta servicii contra cost. Există și dorința medicinilor de familie să își achiziționeze echipamente noi. Pentru acestea se pot accesa fonduri europene, depinde de capacitatea managerială a medicului de folosi toate instrumentele care îi stau la dispoziție pentru a-și atinge obiectivele”, a explicat președintele CNAS.
Potrivit acestuia, există 5 milioane de contributori la fondul pentru asigurările de sănătate pentru aproximativ 19 milioane de persoane. Mihai a afirmat că obligația din lege pentru asigurarea medicală s-a transformat, de fapt, într-o opțiune pentru români, în ciuda faptului că ei își doresc servicii de calitate.
„Avem în România asigurări sociale de sănătate obligatorii, potrivit legii. Dacă mă uit, însă, la faptul că sunt aproape 5 milioane de contributori pentru aproximativ 19 milioane de persoane, constat că obligația din lege a cam dispărut. Vorbim de 5 milioane de plătitori ca excepție. Cred că e momentul să ne întrebăm, ca societate, dacă ne dorim asigurări sociale de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe taxare generală și plată de la buget, cât suntem gata să plătim pentru servicii de sănătate și cine să suporte acea plată”, a spus Mihai, afirmând că țara noastră are una dintre cele mai mici contribuții la sănătate.
„În schimb, ne dorim servicii de calitate comparabilă cu cele din alte state, care plătesc mult mai mult. ”, a subliniat președintele CNAS.
Laurențiu Mihai a mai precizat că CNAS nu poate produce bani, ci doar îi gestionează pe cei care îi sunt oferiți: „Dacă asta este ceea ce societatea românească alege să aloce pentru sănătate, nu pot spune decât că eu fac tot posibilul ca banii să fie gestionați cât mai bine. Dacă eu am 3 lei, nu pot să îmi cumpăr și o înghețată și altceva”.
