Anul 2018 se anunță din punct de vedere fiscal poate chiar mai zbuciumat decât 2017, întrucât în noul an unele dintre măsurile cu cel mai mare impact în economie vor intra în vigoare, cazul transferului contribuțiilor la pensie și sănătate integral în sarcina angajatului, sau vor fi extinse la scară mult mai mare, cum este plata defalcată a TVA, aplicată acum de câteva sute de firme. De departe, transferul contribuțiilor în salariul brut al angajatului este starul haosului fiscal pentru 2017 și probabil și pentru prima parte a anului 2018. Rămâne de văzut câți români se vor trezi cu salarii mai mici din 2018 sau cu diferența acoperită prin diverse metode, cum ar fi primele, și pe cine vor da vina pentru această situație: pe stat sau angajator.
Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat
De la 1 ianuarie 2018, doar angajatul va datora contribuții la fondurile de pensie și sănătate, urmând ca angajatorului să-i revină doar reținerea și virarea acestor sume. Noile cote de contribuții sunt de 25% din salariul brut la CAS (pensie) și 10% la CASS (sănătate). Până la această modificare, angajatul plătea din salariul său brut 10,5% la CAS și 5,5% la CASS, iar angajatorul plătea pentru angajat 15,8% la CAS și 5,2% la CASS, rate calculate tot la salariul brut al angajatului.
La început, schimbarea radicală a sistemului de contribuții la pensie și sănătate a fost prezentată de Guvern împreună cu obligarea de către stat a angajatorilor din privat să majoreze salariile brute ale angajaților cu aproximativ 20%, astfel încât aceștia să nu piardă nimic din salariul net. Treptat, Guvernul a renunțat, însă, la această retorică și în final a impus, în noiembrie, companiilor doar să înceapă negocieri colective cu angajații pentru majorarea salariilor.
Din pachetul de transfer al contrbuțiilor face parte și reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, care nu lasă, însă, bani în plus în buzunarele angajaților. Statul ar lua din contribuțiile de 35%, impozitul pe venit de 10% și o contribuție de 2,25% achitată de angajator, calculate la un brut mărit, cam la fel de mulți bani câți lua în trecut cu impozit de 16%, contribuții la pensie și sînătate de 37%, plus alte patru contribuții totalizând 2,25%.
Printre cei loviți de aceste schimbări, sunt, însă, o parte a angajaților din industria IT. Aceștia sunt favorizați, fiind scutiți de la plata impozitului pe venit. Cum de anul următor statul ne ia din salarii aceeași sumă, însă mai puțin de la impozitul pe venit și mai mult la contribuții, IT-iștii vor avea un salariu net mai mic dacă firma nu este dispusă să-și majoreze costurile cu salariile pentru a menține câștigul net al angajatului. Pentru această problemă, Guvernul a introdus un sistem de ajutor de stat, care ar trebui să compenseze, cel puțin în cazul unor firme, costurile mai mari.
Foarte mulți angajatori nu au crescut, însă, salariile brute, iar dintre aceștia o parte mizează pe acordarea de prime, bonusuri sau alte variante pentru a menține venitul net al angajatului șla același nivel, deși salariul net.
Split TVA
Plata defalcată a TVA avea, de asemenea, potențialul de a întoarce pe dos economia. După proteste furibunde ale unui mediu de afaceri obosit după un an de haos fiscal, Guvernul a mai temperat, însă, aria de cuprindere a split TVA.
Legislația intrată în vigoare de la 1 octombrie, când sistemul de TVA defalcat a devenit operațional opțional, prevedea ca de la 1 ianuarie toate firmele înregistrate în scop de TVA să aibă pe lângă contul/conturile pentru încasări și plăți obișnuite și un cont special în care să încaseze și din care să plătească TVA.
Legea din Parlament care a aprobat ordonanța Guvernului a eliminat obligativitatea pentru toate firmele, urmând ca de la 1 ianuarie să fie incluse automat doar cele care au restanțe la achitarea TVA sau cele în insolvență. De asemenea, au fost introduse praguri pentru datoriile la TVA care te bagă automat în sistemul de split TVA.
Consultanții Deloitte atrag, însă, atenția că de la 1 ianuarie 2018, companiile și persoanele plătitoare de TVA, indiferent dacă vor avea sau nu obligația de a implementa sistemul de plată defalcată, vor fi atrase în sistem, atâta timp cât vor intra în relații cu furnizori care trebuie să aplice mecanismul conform legii.
Legea prevenirii a rămas fără conținut
La finele lunii noiembrie, legea prevenirii, anunțată cu surle și trâmbițe de guvernanți drept o transformare radicală a relației autorităților statului cu mediul privat, a rămas fără substanță. Astfel, din lege a fost eliminată toată lista de nereguli pentru care firmele ar fi primit răgaz de remediere în loc de amendă.
Lista va fi stabilită de Guvern după promulgarea legii și va putea fi modificată tot de către executiv prin simplă hotărâre, fără să mai parcurgă drumul lung prin Parlament.
Salariul minim crește și nu prea
De la începutul acestui an, salariul minim brut pe economie va crește la 1.900 de lei de la 1.450 de lei. Deși la prima vedere creșterea poate părea foarte mare, de aproximativ 30%, în realitate este legată de transferul contribuțiilor în brutul angajatului.
Astfel, salariul brut de 1.900 de lei este echivalentul unui brut de 1.550 de lei pe sistemul din 2017.
Dacă salariul minim net (la un brut de 1.450 de lei) este în prezent de 1.065 de lei pentru un angajat fără persoane în întreținere, de la 1 ianuarie 2018 minimul net (la un brut de 1.900 de lei) este de 1.162 de lei.
Plafonul pentru înregistrarea în scop de TVA
Jocul de-a alba-neagra al Guvernului a continuat și cu plafonul pentru înregistrarea în scop de TVA. Deși au primit de la Comisia Europeană încă din toamnă acordul pentru a crește acest prag de la 220.000 de lei la 300.000 de lei, aplicabil de la 1 ianuarie 2018, guvernanții nu au reușit să adopte în timp util o lege în acest sens.
Proiectul de lege aflat în Parlament la Camera Deputaților, decizională, a fost retrimis pe final de an înapoi la comisia de specialitate.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, deși autorizarea din partea Comisiei Europene pentru plafonul de 220.000 de lei expiră la 31 decembrie, Guvernul a anunțat că va menține această limită pentru înregistrarea în scop de TVA, Ministerul Finanțelor considerând că o derogare pentru 300.000 de lei reprezintă, implicit, o derogare și pentru un prag inferiror, cum este cel prevăzut în prezent în Codul Fiscal, de 220.000 de lei.
2018 poate veni și cu închisoare pentru angajatorii care nu virează/plătesc la stat contribuțiile
Guvernul a avut un plan, iar planul era să transfere contribuțiile integral în salariul brut al angajatului, angajatorul să crească brutul, în timp ce pentru reținerea contribuțiilor și nevirarea acestora către stat trebuia să fie pedepsită su închisoarea, așa cum s-a procedat, fără un succes major la încasarea contribuțiilor, și până în 2015.
Trebuie menționat și că cei mai mari restanțieri la contribuții sunt chiar companii controlate de stat, astfel că rămâne de urmărit, după o eventuală reincriminare penală a neplății contribuțiilor, cum se va îndrepta statul împotriva managerilor pe care i-a numit la aceste companii.
Proiectul de ordonanță de urgență care reintroduce pedeapsa cu închisoarea, de la 1 la 6 ani, pentru cazuri de reținere și nevirare a contribuțiilor, impozitului pe venit și alte câteva zeci de impozite datorate statului, este în prezent în discuție între Ministerul Finanțelor (inițiator) și Ministerul Justiției.
Intrarea în vigoare a aceastei pârghii de a forța angajatorii să plătească toate dările către stat, sensul măsurii de transfer al contribuțiilor în salariul brut, ar putea fi amânată, însă, cel puțin câteva luni, întrucât Legea evaziunii poate fi modificată de Guvern doar prin ordonanță de urgență, iar în ianuarie, când Parlamentul este în vacanță, Executivul poate emite doar ordonanțe simple.
Lovitură pentru bănci, IFN și firme de leasing
O altă modificare introdusă prin ordonanță de urgență de către Guvern schimbă radical regulile după care toate societățile plătitioare de impozit pe profit pot deduce cheltuielile cu dobânzile și pierderile din diferențe de curs valutar la împrumuturi de la entități asociate.
Cele mai afectate vor fi băncile, IFN-urile și societățile de leasing, care pierd avantajul deductibilității nelimitate de care s-au bucurat până acum. Guvernul a afirmat că transpune astfel prevederile unei Directive europene, care recomandă, însă, menținerea deductibilității dobânzilor pentru cazul special al instituțiilor financiare.
Noile reguli de limitare a deductibilității dobânzilor (preluate din directiva ATAD, în cea mai dură variantă și mai restrictive decât în Codul actual) se vor aplica pentru toate societățile plătitoare de impozit pe profit, inclusiv de instituții financiare. Acestea din urmă au o situație specială, ca urmare a particularității activității desfășurate, împrumuturile de la băncile mamă fiind semnificativ mai mari decât în cazul companiilor din alte domenii.
În prezent, Camera Deputaților discută un proiect de lege pentru aprobarea ordonanței. Printre modificările aduse se află și creșterea la 3 milioane de euro, limita maximă acceptată de directiva UE, a plafonului în care mai pot fi deduse costurile de îndatorare. Prin ordonanță acestea au fost stabilite la doar 200.000 de euro.
Plafonul pentru microîntreprinderi crește la 1 milion de euro
O altă măsură șchioapă este majorarea plafonului la regimul de impozitare pentru microîntreprinderi. Astfel pragul cifrei de afaceri anuale sub care firmele intră la impozit pe cifra de afaceri (de 1% dacă au angajați) față de impozitul de 16% pe profit, a fost majorat prin ordonanță de urgență de la 500.000 de euro la 1 milion de euro pe an.
Sistemul de impozit pe cifra de afaceri poate fi avantajos și simplu pentru unele companii, însă pentru altele nu. Sistemul în vigoare încă în 2017 părevede o opțiune de ieșire de la regimul de impozitare a microîntreprinderilor, prin majorarea capitalului social peste 45.000 de lei. Astfel, firmele puteau opta, chiar dacă aveau afaceri sub plafon, ce regim de impozitare să aleagă.
Ordonanța Guvernului de creștere a pragului la 1 milion de euro a eliminat această opțiune, care a fost readăugată ulterior în Parlament la legea care urmează să aprobe ordonanța Guvernului. Legea a trecut de Senat, dar nu a intrat încă în plenul Camerei Deputaților.
Potrivit unui amendament adus în Parlament, vor putea opta pentru ieșirea de la regimul de microîntreprindere firmele care au cel puțin 2 angajați și își majorează capitalul peste 45.000 de lei.
Discutate și uitate
Autoritățile au reușit să ajungă la haos fiscal numai cu măsurile adoptate, însă efortul politicienilor de la guvernare a fost mult mai amplu. Chiar și într-un articol despre măsurile cu impact fiscal pentru începutul anului următor nu pot fi uitate două inițiative halucinante prezentate în acest an: impozitul pe gospodarie și impozitul pe cifra de afaceri pentru toate firmele.
Ambele au fost abandonate după ce au șocat mediul privat și consultanții fiscali prin amploarea schimbărilor, care ar fi creat în România un sistem fiscal unic în Uniunea Europeană.
Stafia impozitului progresiv
Chiar dacă la impozitul pe gospodărie autoritățile au renunțat, lucrează încă la o rudă a sa, globalizarea veniturilor, după cum a scris Profit.ro AICI.
Globalizarea veniturilor nu ar fi in sine un lucru rău, însă foarte mulți dintre specialiștii în fiscalitate afirmă că va doar un mare prim pas necesar pentru reintroducerea cotelor progresive de impozitare, foarte dragi unora dintre mentorii programului economic al partidului de guvernare.
